Ultima lacrimă /Finalizata

Noua şcoală, noi persoane

"Scumpo trebuie să te trezeşti" am auzit o voce suavă şi liniştită în urechile mele. Am mârâit gutual şi mi-am ridicat pătura peste cap

"Draga mea o să întârzii" acea voce delicată continua să vorbescă dar eram atât de somnoroasă că nici voie în mine nu aveam să dechid ochii

"Ei haide Elisabetta în jumătate de oră tatăl tau trebuie să plece" mi-am aruncat pătura de pe cap şi după câteva încercări am reuşit să îmi deschid ochii

" Bine,vin vin" şi mi-am aruncat la loc pătura, am auzit un râset haios şi paşii doamnei Mara îndepărtându-se.

După mai multe minute în care am lenevit trăgând de timp am aruncat pătura de pe mine şi am sărit din pat în picioare. Mergeam spre baie întinzându-mă ca o pisică din când în când, după ce mi-am spălat dinți şi fața m-am îndreptat cu paşi leneşi spre dulap, mi-au trebuit minute în şir să găsesc ceva, am optat pe o pereche de blugi negri şi un tircou gri închis ce am cumpărat ieri, după ce mi-am pus o pereche de adidaşi negri în picioare m-am uitat în oglindă şi am luat hotărârea că părul poate să stea în voia lui pe spate. Am coborât scările repede pentru că ştiam că deja este târziu

"Bună dimineața draga mea" am zâmbit tatălui meu ce stătea aşezat la masă cu o ceaşcă de cafea în mână

"Bună dimineața" m-am aşezat pe un scaun lângă el şi am luat din farfuria pregătită de doamna Mara nişte pâine prăjită cu dulceață deasupra

"Şi ce spui draga mea ai emoții?" am dat mărunt din umeri căscând de câteva ori, eram destul de somnoroasă

"Puțin" am continuat să mănânc felia mea de pâine până când nu am terminat-o şi am luat câteva guri din ceai

"Mergem?" am zis ridicându-mă de pe scaun cu un surâs pe buze

"Sigur, ne vedem după Mara" am văzut cum dă din cap aprobând şi am mers în urma tatei până la uşă

" Sper să îți placă acolo" i-am zâmbit şi mi-am luat din cuier geaca neagră şi micul rucsac

"Sper şi eu" am ieşit după el şi am urcat în maşină aştepând să plecăm.

Drumul a fost scurt şi discuția cu tata m-a ținut destul de ocupată, atunci când a parcat mi-am dus privirea spre şcoală, am rămas surpinsă atunci când am văzut că este exagerat de mare, era practic de două ori mai mare decât fosta mea şcoală, impresionant a fost cuvântul adaptat situației

"Să mergem" am aprobat din cap imediat şi am ieşit din maşină rapid, nu îmi puteam lua ochii de la acestă clădire, era magnifică din toate punctele de vedere. Mi-am urmat tatăl până la intrare

"Căminele sunt în spate" mi-am dus privirea spre el dar nu pentru mult eram prea fascinată de ceea ce văd. Dacă afară m-a lăsat fără cuvinte înăuntru era şi mai şi, era atât de mare şi înaltă, cu tot felul de tablouri şi statui, sigur era foarte veche, am mers pe urmele tatei pentru că el ştia unde merge eu nu până când nu am ajuns pe un hol mic unde la capătul lui era o uşa mare din lemn şi un scris  mic stătea pe ea •diretoarea• am oftat uşor şi am aşteptat ca tata să între primul atunci când o voce a răspuns •intră• o doamnă drăguță cu părul negru era la birou şi era prinsă de nişte foi

"Bună ziua" vocea tatălui a pătruns în încăpere şi în acel moment directoarea şi-a ridicat privirea spre noi

"Bună ziua, dumneavoastră trebuie să fiți Dori, şi era este fica dumneavoastră Elisabetta nu? Vă rog luați loc, eu sunt Isabella" am văzut cum tata se aşează pe unul dintre scaunele ce erau în fața biroului făcând acelaşi lucru