Special★

99 16 6
                                        

                     

                                                              Scrisoarea pierdută

 

 

 

     "Nu are dată, nu are nume, nu are persoană, doar iniţialele la finalul acestei scrisori pe care o arunc pe apă. O să o arunc, nu îi văd rostul. Scriu doar pentru că simt nevoia, scriu din pură necesitate, să mă eliberez din lumea în care deşi mă trezesc în fiecare dimineaţă, o detest. Dar, viaţa e plăcută cu bune şi cu rele, cine a spus vorba asta merită un glonţ în cap, de la mine, tipa timidă cu pistolul în mână. Dacă sora mea ar şti practic ce fac acum, cu siguranţă m-ar toca, apoi m-ar congela şi ar da mâncare la rechini bucată cu bucată. Da, sunt o laşă, am fugit de familia mea când sora mea avea cea mai mare nevoie de mine, sunt o soră groaznică. Am însă motivele mele. Nu puteam suporta viaţă de acolo. Şi eu care credeam că Londra vă fi un loc paşnic, m-am înşelat, ochii verzi care mă urmăresc peste tot, îi detest, mi-au făcut un calvar, am început să nu mai am încredere în mine. Îmi este frică până să ies şi pe stradă, ciudată de mine. Un accident, m-a marcat pentru tot restul vieţii. La naiba că doar accident ent nu a fost, să înţeleg că trebuia să fiu moartă şi nu le-a ieşit. Încă înainte de a ajunge la Londra am reuşit să întâlnesc tot felul de ciudaţi. În avion am stat lângă un băiat care îşi spunea "Vampire" şi am avut norocul să îl mai întâlnesc de mai multe ori. Practic m-a salvat. Ce ciudată mai e linia asta numită viaţă, câte s-au mai întâmplat, aproape am fost concediată din prima zi, o maşină mai avea un centimetru şi-mi zbura creierii pe stradă, am fost martoră la împuşcarea unui agent FBI şi încă câte şi mai câte. Alt agent FBI care trebuia să mă interogheze practic s-a îndrăgostit de mine. Ce puteam să fac? Nu aveam şi nici nu eram pregătită pentru dragoste, l-am ignorat, dar viaţă mi-a dat piedici şi l-am întâlnit şi pe asta de mai multe ori. Cum naiba eram prezentate la toate crimele. M-am găsit la una conştientă cu un glonţ în mână, iar eu nici măcar nu ştiam cum ajungem acolo. La dracu şi acum încă mă mai doare. Am vrut să plec cât mai repede, dar ceva mă ţinea acolo. După o perioadă lungă, mă decisei în sfârşit să renunţ la tot şi să vin acasă, minunat, am fost ameninţat cu pistolul, dacă plecăm sora mea păţea ceva. Am rămas doar pentru sora mea, ţineam prea mult la ea. În altă zi am găsit o carte a cărei autor era bună mea şi vechea prietenă Catherine Wallace. Cartea aia m-a ajuns la suflet şi ea, ca şi noi suferă la fel de mult. Ce destin crud. Destin? Nu, pe naiba, asta e o încălcare a destinului. Şi să nu mai vorbim de marea iubire. Da, mi-am găsit iubirea, numele său e James, un băiat şaten cu ochi ciocolatii, calm cu un caracter dur, gelos şi foarte viguros. Până şi eu mă întreb ce m-a făcut să mă îndrăgostesc de el, e un mister pe care nu îl pot descoperi. Norocul meu e că alt tip a încercat să filtreze cu mine, Zack, s-a băgat exact unde nu îi fierbea oala şi a aruncat cu apa ăia peste toţi cei din jur. După ce apele s-au calmat, mi-am cumpărat bilet spre casă. Şi, m-am despărţit de James, nu puteam să rămân doar pentru el, îmi era dor de familia mea, de prietenii mei, până şi de micul meu frăţior care e o durere de cap. De-a lungul acţiunii mele, să zicem că am fost numită împreună cu sora şi prietena mea veche: STELE NEGRE. Ciudatul de Vampire, crede că el e cerul senin şi noi stelele care îi dăm bătăi de cap, e dus. Nu ştiu ce îmi rezervă viitorul, dar acum mă simt uşurată, mi s-a luat o piatră de pe inimă. Cum am menţionat la început, am de gând să o arunc pe apă. Adio...

 

                                                                                                                                                  C.D.

 

- Kylen, urmează acţiunea, să vedem ce fac stelele acum. Mă întreb cât de mult va fi în stare Vampire să le ţină în viaţă. De mâine intrăm în joc. Catherine, Marryah, Christine, nici nu ştiţi ce vă pregătesc, râsul îi era înăbuşită.

- Killian, aşteaptă, Ivon încă nu ne-a permis, vocea altui bărbat din cameră păli.

- Le vrem moarte şi punct. Ivon dacă mai întinse, FBI-ul va şti de noi. Păziţi-vă spatele fetelor. Distracţia abia a început. Christine, ah? Credea că scrisoarea nu o va găsi nimeni? Eu voi fi cel care le va asasina, după nu-mi pasă ce se alege de mine

__________________________________________

Acesta e un capitol "special " sa spunem. Urmeaza volumul III unde incepe adevarata actiune, dar si dragostea, stiu ca am adus next-ul tarziu, scoala ma dispera, deabea a inceput si eu deja nu am timp deloc. Sper sa va placa si va multumesc pentru voturile si comentariile vostre, si cel mai dragut comentariu, primeste dedicatia. Kisess :3

Black StarsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum