Black Stars

Capitolul 13 - Bunica si identitatea falsa//

 - Ce naiba a fost în capul tău?, tonul grav transmitea fiori în corpurile ascultătorilor.

 Fata nu reuşise să îi răspundă, nu avea explicaţia pentru cele întâmplate. Tot ce avuse atunci în cap era crudă răzbunarea pe care dorea să o ofere cu disperare. Era vinovată, dar nu se simţea astfel. Ştia că necunoscutul din faţa ei avea să o pedepsească. Îl iubea şi aceasta era cea mai mare greşeală pe care o comise de la bun început. Când prima oară i-a propus, ea se lăsase rece, dar apoi interveniseră amintirile şi nu putuse sta deoparte. Ochii băiatului se întunecară şi mai mult, vena de la gât era proeminentă, iar nervii întinşi la maxim. Nu ştia dacă se va mai putea controla următoarele minute.

Fără să îşi poată stăpâni emoţiile puternice, ridică mâna în aer şi lovise din toată puterea obrazul fetei. Din cauza impactului, Ivon se dărâmă la pământ. Îşi duse instinctiv mâna spre obrazul drept. Era lăsată o urmă roşie destul de evidentă. Simţea cum obrazul îi arde sub atingerea ei gingaşa. Mârâitul enervat al băiatului se mai domolise. Înghiţise în sec nodul format în gât. Nu dorise să o lovească, dar ea întrecuse orice măsură. Ochii lui se întunecară şi o atingă cu o privire plină de ură şi reproşuri. Lacrimile fetei îi cădeau şiroaie, spălând chipul. 

 Când îi văzuse chipul înlăcrimat, vruse să-şi ceară scuze, dar se opri la timp. El nu era aşa, trebuia să acţioneze după propriile sale planuri dacă dorea să-şi continuei planul. Toată viaţă lui a visat la un moment anume, nu dorea să lase sentimentele de milă să-i strige fericirea şi răzbunarea. Se aplecă încet şi îi întinse mâna feţei pentru a o ajuta să se ridice. Sperase că îşi învăţase lecţia, că nu va mai fi nevoie să îi explice să nu acţioneze de un singură.

- Tu ştii că ai fi putut muri şi tu acolo?, o întrebă din nou, data asta mai moale.

- Ea m-a salvat, şoptise fata şi se ridică cu ajutorul braţului său puternic.

- Şi acum e în stare gravă la spital, mârâise el şi lovi puternic cu pumnul în masă.

 Ea îl privi puţin speriată. Băiatul se schimbă de la un minut la altul, nu mai era tipul pe care îl cunoscute acum mult timp. Atunci era convins ce dorea, acţiona după nişte teorii uşor deschise pe care oricine le-ar putea descoperi. Putea fi uşor influenţat, însă acum se transformase într-o maşinărie de ucis fără sentimente carea acţionează doar din propria gândire. El era creierul din spatele acţiunii. Gândea raţional şi îşi întocmea perfect planurile, nu ave anevoie de ajutor, el era crezut cel mai de temut.

 Mâna lui se îndreptase spre paharul cu apă pe care încerca să bea, însă mâna feţei fu mai rapidă şi îl împinse cu mâna. Paharul căzu cu tot cu lichid jos, sfărâmându-se în mii de cioburi. Băiatul îşi ridicase sprânceana în semn de neînţelegere. Ea doar tremura şi încerca să strângă cioburile. Se comporta ciudat, stârnind suspiciunea lui. Încercase să îl adoarmă de dimineaţa, dar acum nu mai era o idee bună. Îi puse un somnifer în apă şi dacă ar fi băut, ar fi putut să o omoare cu mâinile goale, iar ea chiar ţinea la viaţă ei. Nu putea să rişte acum când l-a mai înmuiat puţin.

- Am un plan, Ivon. Nu vreau doar să o omor. Vreau să ştie cine a fost în spatele acestor lucruri, dar nu acum. Nu e încă momentul, are prea multe informaţii despre mine şi risc să mă descopere poliţia. Sper că înţelegi ceea ce încerc să-ţi spun. Dacă cad eu, cadeţi şi voi, doar că eu pot ieşi, însă nu pot spune acelaşi lucru şi despre tine. Gândeşte bine. Dacă ea ar fi fost moartă, tu ai fi prima suspectată. Şi dacă telefonul tău va fi ascultat, risc şi eu să cad. Nu îmi pot permite să cad acum, acum când am ajuns atât de departe. Ştii bine de câţi ani încerc să fie totul perfect. Lucrurile s-au schimbat, cred că Cathy suspectează ceva şi trebuie să fiu sigur pe cine, apoi să îl pot învinovăţi. Tu ocupate de băieţii tăi, am impresia că trădarea nu e atât de dulce pe cât pare. Vampire a intrat în acţiune şi faptul că e fratele ei mă face să atac de pe acum. Vezi tu, acum nu mai e atât de întuneric, reuşim să elucidăm misterul ăsta, dar ele luminează prea puternic şi nu-mi place, încheiase el cu un ton muşamalizat.