23. Cuddling and indecent proposals

721 36 25
                                    

Nişte mormăieli m-au scos din transă, acestea venind din camera lui Justin. Probabil mă căuta.
Mi-am croit drum la etaj, fără să-mi mai pese de Harry şi mesajul lui tâmpit. Intrând în dormitor, am dat de un chip angelic, somnoros şi confuz.
-Unde ai fost, iubire? A spus cu vocea răguşită.
-Să beau nişte apă. I-am răspuns, aruncându-mă în aşternuturile moi.
-Cum te mai simți? A şoptit, trăgându-mă în brațele lui.
-La ce te referi?
Şi-a băgat mâinile sub tricoul meu, mâgâindu-mi abdomenul. M-am cutremurat instant.
-Ştii tu. A mormăit aproape de urechea mea, apoi muşcându-mi lobul.
A coborât cu una din mâini mai jos, degetele lui atingându-mi încet coapsele.
-Um- mai bine. Am zis aproape fără să respir.
-Dacă e ceva ce pot face, spune-mi. Nu am intenționat să te rănesc. Iartă-mă. A răspuns oarecum trist.
-Cred că glumeşti. Nu ai de ce să-ți ceri iertare. Am chicotit.
-Te iubesc! A spus, sărutându-mă pe ceafă.
-Şi eu! Am zâmbit, chiar dacă nu mă vedea. Dar încă îmi e somn, aşa că ia-ți tentaculele de pe mine! Continui, râzând.
-Tocmai ai spus că mâinile mele sunt tentacule, îngeraşule? A răspuns, executându-mi ordinele.
-Îhî.. şoptesc pe jumătate adormită.
-Noapte bună, Caitlin! A mai adăugat, înainte să mă tragă la pieptul lui, şi să-şi sprijine bărbia de capul meu.
--
M-am foit prin pat, deranjată de lumina soarelui ce-mi bătea pe față. Mi-am pus pătura pe cap, şi am mârâit nervoasă, pentru că deja mi-a pierit somnul.
Mi-am întins mâna pe locul de lângă mine, sesizând că e gol.
Unde a mai dispărut şi Justin?
M-am ridicat în fund, aruncând materialul pufos de pe mine, şi croindu-mi drum spre parter.
Am coborât leneşă scările, şi din cauza somnolenței încă prezentă, era să cad de câteva ori.
Ajunsă în bucătărie, am găsit un Justin ciufulit şi adormit sorbind cafea dintr-o cană.
-Neața, baby! A spus când m-a văzut, lăsându-şi activitatea de dinainte baltă, şi venind spre mine rânjind.
-Neața! I-am zâmbit.
M-a prins instant de şolduri, cuprinzându-mi talia cu brațele lui mari, şi s-a aplecat încet pentru a-şi uni buzele cu ale mele.
Sărutul a durat câteva secunde, dar la final, blondinul şi-a înfipt dinții în buza mea inferioară. Am mârâit, când şi-a finalizat acțiunea, lăsându-mi capul uşor pe spate, ştiind că oricum mă ține el strâns cu tentaculele lui.
A profitat de ocazie, şi şi-a mutat petalele trandafirii pe gâtul meu, sugându-mi lent pielea sensibilă, ca mai apoi să-mi lase săruturi umede pe semnele roşiatice şi proaspete.
-Încerci să mă stârneşti de dimineață? Mormăi, încă având ochii închişi.
-Tu mă ispiteşti, deci nu e vina mea. În plus, eşti atât de sexy în tricoul meu, abia trezită, fără pic de machiaj, şi părul ciufulit. Îmi vine să te urc în momentul ăsta pe masă, şi să-ți fac cele mai necredincioase lucruri. Acum eşti şi majoră, nu mai ai scuză. A rânjit, întinzându-se pentru alt sărut.
I l-am oferit fericită, frământându-i buzele pofticios. Avea nişte buze aşa pline şi moi, aşa dulci şi calde.
Nu m-aş sătura niciodată de ele.
Începea să devină tot mai intens şi pasional, aşa că m-am desprins uşor.
Îmi e prea somn pentru mai mult.
-Vreau şi eu cafea. Am spus, muşcându-mi buza.
El a aprobat, luându-mă prin surprindere când m-a prins de coapse, ridicându-mă şi m-a urcându-mă pe masă.
M-am încruntat, neînțelegănd ce vrea să facă.
A mers în fața dulapului cu vase, şi a mai luat o cană, unde a turnat cafea. Mi-a pus zahăr, şi a venit zâmbind spre mine.
Acum am observat că el încă nu purta tricou. Am început să-mi bălăngăn picioarele, având în vedere că eram aşezată fix pe margine.
-Poftim! A şoptit.
-Mulțumesc! I-am răspuns, chicotind.
Şi-a tras scaunul fix în fața mea, iar când s-a aşezat, am fost nevoită să îmi depărtez picioarele, pentru a nu-l lovi.
-Ai făcut asta intenționat, nu? Am aratat spre noi.
El doar a rânjit, punându-şi palmele pe genunchii mei, strângându-i.
Mi-am văzut de cafeauna mea, fără să-l mai bag în seamă.
A mârait, când a început să-mi sărute coapsele, trăgându-mă tot mai aproape de el.
-Ai pielea aşa fină şi catifelată, Dumnezeule! A mormăit mai mult pentru el.
Am inspirat adânc, când se apropia de zona interzisă, cu buzele alea păcătoase.
-Şi acum.. desertul dimineții. A spus, făcându-mi pielea de găină.
Când se pregătea să scape de lenjeria mea, o melodie puternică a răsunat în bucătărie, făcându-mă să-i cad pe picioare speriată.
M-am prins de umerii lui, uitându-mă panicată în jur, ca mai apoi un râs isteric să ne cuprindă pe amândoi.
-Să-ți fi văzut fața, Kate! Dumnezeule, trebuia să fac o poză. A zis, ținându-se de burtă din cauza râsului.
-Tu vorbeşti? Parcă ți-ar fi căzut un bolovan în cap. Am continuat, aproape fără aer.
După câteva minute, în care credeam că o să leşinăm din cauza râsului, ne-am oprit, uitându-ne adânc unul în ochii celuilalt.
-Unde rămăsesem? A şoptit pe buzele mele, citindu-i-se dorința din cascadele de caramel.
N-am mai putut rezista, aşa că mi-am zdrobit buzele de ale lui, prinzându-i obrajii în palmele mele mici.
El a răspuns fără ezitare, mutându-şi mâinile sub tricoul de la el, strângându-mi şoldurile.
Mi-a cerut permisiunea, iar eu i-am dat-o, începând astfel un joc al dominației. A gemut slab în gura mea, când sărutul a luat-o razna, amândoi cu siguranță dorindu-ne mai mult.
Dar după ce m-am gândit puțin, m-am desprins speriată din sărut, sărind de pe el, şi am început să-mi caut telefonul.
-Ce s-a întâmplat, iubito? A venit Justin confuz lângă mine, punându-mi mâna pe spate.
-Melodia ce a fost adineauri, era alarma mea. Azi e luni, iar eu am şcoală, Justin! Voi întârzia fix în prima zi din al doilea semestru. Cum am putut uita? Doamne!
-Kate, calmeaza-te! Te duc eu. A zâmbit dulce.
-Ok, dar trebuie să merg mai întâi la garaj, să-mi iau haine şi să mă pregătesc. Off, unde dracu e nenorocitul ăla de telefon? Spun exasperată.
-Uite-l aici. Mi l-a întins, iar eu m-am uitat disperată la ceas. Era 7:45.
-Nu îmi ajunge timpul, turbez.
-Gata, iubire! Vei întârzia doar 10-15 minute. Mă duc să mă schimb. Pantalonii şi pantofii tăi sunt în living.
Am aprobat, şi am fugit rapid să mă îmbrac.
În cinci minute, eram deja în maşina lui Justin, cu toate lucrurile mele aruncate de colo-colo pe bancheta din spate.
-Practic, în zece minute trebuie să-mi fac baie, să mă îmbrac, să mă machiez şi să îmi pregătesc geanta pentru liceu.
-Dacă mie îmi poți ridica tensiunea în două secunde, poți face şi asta. Hai, du-te! A chicotit, şi mi-a strâns coapsa în palma lui mare.
-Ce amuzant eşti, ce să spun! Am pufnit, ieşind din maşină.
Am intrat ca un fulger pe uşa casei, şi am luat-o la fugă pe scări.
Mi-am scos din dulap o lenjerie curată, neagră din dantelă, şi am mers la baie.
Am dat drumul apei fiebinți, şi mi-am spălat corpul în mai puțin de cinci minute.
Mi-am îmbrăcat rapid lenjeria, apoi m-am întors în fața dulapului, de unde am scos o pereche de blugi negri simpli, şi un top vişiniu.
Mi-am încălțat tenişii, mi-am luat rucsacul în care am îndesat cărțile necesare, m-am parfumat, m-am pieptănat şi am ieşit rapid din locuință.
Justin mă aştepta plictisit în maşină, iar când am urcat a tresărit.
-M-ai speriat! A chicotit slab.
-E ceva în neregulă? Îi cuprind mâna, făcându-l să-şi întoarcă privirea spre mine.
-Nu. Doar că mi-aş fi dorit să vin şi eu la şcoală. Să pot să vin, adică.
-Poftim? Am început să râd uimită.
-Vorbesc serios, Caitlin. A spus, retrăgându-şi mâna şi pornind maşina. Acum că suntem iar împreună, vreau să am grijă de tine, să te protejez. Pun pariu că vor mai fi obsedați ce se vor da la tine, şi nu pot să accept asta. Aşa nu le pot sparge fața, să le arăt că eşti doar a mea. A continuat nervos.
-Justin..
-Nu, Kate. Oricum e doar vina mea. M-a întrerupt, strângând puternic volanul.
N-am mai spus nimic, deoarece îl cunosc şi ştiu că nu-i pot schimba modul de a gândi, mai ales când e supărat.
În scurt timp, a parcat în fața liceului, uitându-se lipsit de emoții pe geam.
-Iubire..
-Nu, Kate. Du-te la ore, ai întârziat suficient. A zis încet.
-Niciun "nu, Kate"! Şi puțin îmi pasă că am întârziat! Încep, de data asta fiind eu cea supărată.
Mi-am dat centura jos, şi m-am întins să fac la fel şi cu a lui, sub privirile nedumerite ale blondinului.
M-am ridicat rapid, şi m-am aşezat la el în poală.
-Ce faci? Se uită la mine cu o sprânceană ridicată.
-Te iubesc.
-Şi eu te iubesc, dar trebuie să..
-Tu trebuie să taci! E rândul meu să vorbesc, supărici! Am spus, ciupindu-l de nas. Tu eşti singurul băiat de care îmi pasă, ok? Nu mă interesează cine se dă la mine, eu ştiu cine mă aşteaptă "acasă". Nu te-aş lăsa pentru niciun idiot din şcoala asta de rahat. Nu contează că nu vei fi semestrul ăsta aici! Te poți înscrie iar anul viitor. Nu trebuie să-ți faci griji în legătură cu asta, sau cu mine. Dacă vrei, vorbim prin mesaje pe tot parcusul orelor de curs, ca şi cum eşti acolo. Şi mai poți veni în şcoală să ne vedem oricând vrei. Te iubesc atât de mult!
M-am întins spre buzele lui, care erau deja pregătite să le întâlnească pe ale mele.
Era un sărut plin de tandrețe, pentru a dovedi ce am spus mai devreme.
Ne-am desprins uşor, mâinile lui fiind încolăcite de talia mea.
-Îmi va fi aşa dor să te lipesc de dulapurile alea tâmpite şi să te sărut în văzul tuturor.. A şoptit, cu ochii încă închişi.
-Prefer pereții din casa ta, unde apropo, avem şi intimitatea şi permisiunea să ne facem de cap. Am rânjit, unindu-mi buzele cu ale lui într-un alt sărut plin de dorință.
A cerut permisiunea, eu oferindu-i-o, lăsându-i limba să-mi cerceteze gura, pornind astfel un joc al dominației.
Şi-a mutat palmele pe fesele mele, strângându-le uşor, reuşind să scoată mici gemete din partea mea.
Am început să mă mişc incontrolabil, vrând mai multă apropiere, făcându-l să mârâie şi să-şi plimbe mâinile obraznice pe corpul meu.
Palmele mele mici au ajuns sub tricoul lui, degetele mele transându-i abdomenul bine lucrat, lăsând linii roşiatice în urma lor.
El şi-a mutat buzele pe gâtul meu, muşcând şi sugând pielea încinsă, având grijă să-mi lase câteva semne "frumoase".
-Te vreau! Am spus, începând să-i desfac cureaua.
Mi-a cuprins rapid mâinile, abandonând acțiunea de dinainte şi privindu-mă în ochi.
-Şi eu, iubire, dar tu ai şcoală acum. A zâmbit dulce, dorința fiindu-i prezentă în ochi.
-Nu mă interesează de şcoală, Justin, încetează! Am vrut să-l sărut, dar şi-a întors capul.
-Păstrează-te pentru diseară! Chicoteşte.
-Cred că glumeşti. Am pufnit nervoasă. Ne întoarcem iar în trecut, când mă refuzai?
-Nu te refuzam, dar nu era momentul potrivit. Acum nu mai eşti virgină, deci nu mai e nicio problemă. Nu te refuz, dar deja ai întârziat jumătate de oră, şi diseară oricum vii la mine. A rânjit.
-Nu vin nicăieri. Trebuie să învăț şi am o groază de teme. M-am prefăcut serioasă.
-Le facem împreună, nu-i bai. Te ajut sau chiar ți le fac eu.
-Nu. Nu vin.
-Caitlin, nu mă fă să te iau cu forța pe sus. A chicotit. La 5 sunt în față la garaj. Acum du-te! A deschis portiera, făcându-mi semn spre liceu.
-Trebuie să mai lucrezi la partea de convingere. Să-ți antrenezi muşchii, ca să mă poți ridica. Am spus, coborând din maşină, după ce mi-am tras rucsacul de pe scaunul unde am stat inițial.
Mi-am aranjat hainele şifonate şi părul ciufulit, şi am păşit ca o divă pe aleea şcolii.
Am mai aruncat scurte priviri către maşina lui Justin, iar el se uita la mine, muşcându-şi buza. M-am gândit să-i fac în ciudă, aşa că am început să-mi mişc senzual şoldurile în timp ce mergeam.
Am tresărit speriată când a apăsat de nenumerate ori pe claxon, ca răspuns la acțiunile mele.
Înainte să intru în clădire, m-am întors spre el şi i-am arătat zâmbind degetul mijlociu, iar la câteva secunde după asta, am simțit telefonul vibrându-mi în buzunar.
L-am scos curioasă, iar mesajul de pe ecran mi-a provocat un râs isteric.

Justin: "Vezi tu diseară, drăculeț împielițat! :*"

My Demon (II)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum