Magnetism

Capitolul paisprezece

-Din cauza ta cred că o să-mi pierd slujbele. Ambele! Accentuă Jayden în timp ce întindea pătura pe jos.

-Puteai să refuzi, i-a spus Natalia scurt și a scos din rucsac celelalte două pături și termosul cu ciocolată caldă.

Deși era o seară destul de călduroasă, nu puteau sta să privească stelele fără provizii. Se aflau la baza semnului Hollywood din parcul Griffith. Fusese ideea Nataliei, voia să petreacă tot mai mult timp cu Jay, să nu-l lase să se închidă în el după întâlnirea cu tatăl lui și Caitlin. Voia să-l țină sub supraveghere, să știe ea că e bine. Plus, de când s-a mutat în LA și-a dorit să facă asta, dar nu s-a ivit nicio ocazie.

Deși se sărutaseră pe plajă de câteva ori, se priveau pe ascuns, devorându-se reciproc, atracția dintre ei era aproape palpabilă... totuși nu stabiliseră dacă erau împreună sau nu. Lui Jay îi era frică de această discuție, nu voia să dea un nume lucrurilor. Dacă nu era iubita lui și-l rănea nu se întâmpla nimic, nu? Adică el credea că nu ar avea cum să sufere din moment ce, teoretic, nu au fost împreună. Iar Natalia sub nicio formă nu avea să ia taurul de coarne și să pună ea punctul pe „i". De ce ar face asta? Ea se simțea bine și așa, nu avea nevoie de un titlu, de o confirmare. Ea îl voia pe el și atât, sub orice formă.

-E superb... a spus Jayden. O să fac câteva poze, nu pot să ratez asta.

Bucuros că și-a luat aparatul, Jay și l-a setat pe expunere îndelungată și a început să fotografieze cerul presărat cu nenumărate beculețe argintii în mijlocul cărora trona o lună plină ce arunca raze romantice deasupra celor doi, fiind singura sursă de lumină. Natalia și-a turnat ciocolată caldă în cana de plastic pe care o luase de acasa, și-a tras gluga hanoracului gri pe cap și s-a așezat pe pătură, admirându-l pe Jayden.

Acesta a văzut-o și și-a întors atenția spre ea, capturând câteva imagini. Natalia, spre deosebire de alte fete luate prin surprindere, nu s-a ferit. Nu și-a dus mâna la față și nici nu a încercat să pară ce nu e în fața camerei. Din contră, a început să scoată limba și să facă semne obscene spre amuzamentul lui Jayden.

-Haide, stai cuminte, lasă-mă să-ți fac câteva poze frumoase.

-Dar ce, dragă, astea nu-l frumoase? Râse Natalia.

Jayden venea tot mai aproape de ea, iar Naty s-a întins pe pătura rece pentru a-l împinge cu picioarele. Jay i le-a prins cu o mână în timp ce cu cealaltă făcea instantanee.

-Stai să vezi ce-ți fac. A amenințat-o el, ajungând deasupra ei.

-Jay, Jay! Strigă Naty. Ciocolata!!!

Jayden a mutat cana de ciocolată caldă și s-a năpustit asupra brunetei, gâdilând-o. Aceasta râdea și se zbătea să scape. Nu suporta să fie gâdilată, tatăl ei le gâdila mereu când erau mici. Jayden era atât de fascinat de râsul ei încât nu se mai putea opri. Zâmbea și el și parcă simțea din nou după mult timp că trăiește. Că totul e bine și frumos. Că poate să se relaxeze și să facă lucruri prostești precum acesta.

-Jay! Gataaa! Strigă Natalia printre râsete și aproape că scăpase când l-a lovit în stomac iar el a scos un icnet de durere.

El s-a aplecat mai mult deasupra ei, având grijă să nu-și lase greutatea pe corpul ei fragil și a privit-o încruntat.

-Așa faci? Cere-ți scuze! O amenință el din priviri iar Natalia a clătinat din cap incă zâmbind. Cere-ți scuze! Îi mai zise el o dată, micșorând distanța dintre ei.

-NU! A zis Natalia răspicat, țuguindu-și buzele.

Erau atât de aproape unul de celălalt încât își puteau simți respirațiile. Se priveau în ochi, dar Natalia a observat cum Jay își lasă camera deoparte iar mâna lui se apropia de piciorul ei.