Magnetism

Capitolul douăzeci și nouă

Anna tocmai scotea curcanul din cuptor când a sunat soneria de la ușă. Jayden și Natalia s-au grăbit să deschidă. Nici nu au deschid bine ușa că gemenii Ramirez au dat năvală în casă strigând entuziasmați:

-Naty! Naty! Jay are un om de zăpadă imens în curte, făcu Juan gesticulând pentru a descrie dimensiunile omului artificial.

-Dar nu înțeleg cum l-a făcut dacă nu e zăpadă... Maya era puțin mai rezervată, încercând să-și dea seama dacă omul era sau nu real.

Natalia și Jayden râseră de cei doi vorbăreți, iar Carola, mama Nataliei și-a pus mâinile în cap, exasperată:

-M-au zăpăcit tot drumul. Nu le-a tăcut gura o secundă, iar tatăl tău le-a mai pus și colinde... au cântat cât a fost drumul de lung!

-Bine ați venit, le-a urat Jayden! I-a îmbrățișat pe părinții Nataliei, dar pe gemeni nu a apucat, deoarece erau deja ocupați cu studierea bradului.

-Los extañe! Natalia i-a îmbrățișat și ea și i-a pupat.

Îi fusese într-adevăr dor de părinții ei și de gemeni. Deși se simțea foarte bine acasă la Jayden, iar Anna îi era deja ca o mamă, Natalia nu voia să rateze Crăciunul petrecut cu familia ei, așa că plănuise cu Jay, Anna și Jessica să meargă împreună în Santa Monica, însă planurile s-au schimbat deoarece familia ei nu fusese niciodată în San Jose, iar Carola voia să profite de această mini-vacanță pentru a vizita Museo de los Niños împreună cu copii și să-I ducă în celebrul parc de distracții de aici.

-Bine ați venit! Anna s-a grăbit și ea să-și întâmpine oaspeții cu brațele deschise. Sper că ați avut un drum liniștit.

-Cu drăcușorii ăia doi, cam greu, râse Carola.

-Eu sunt Anna, mama lui Jay, încântată să vă cunosc!

-Carola, de asemenea!

Cele două și-au dat mâna și și-au zâmbit, părând că se plac la prima vedere. După ce a făcut cunoștință și cu Leonard, au început să scoată bagajele din portbagaj, cu grijă, ca cei mici să nu vadă cadourile „de la Moșul". Între timp a ajuns și Jessica pe care copii au îndrăgit-o imediat – ciudat, deoarece ea nu era o prea mare iubitoare de copii.

-Am adus plăcintă cu vișine confiate, zise Carola, înmânându-i o tavă Annei pentru a o duce la bucătărie.

-Oh, dar nu trebuia să te deranjezi, am făcut și eu, dar cu fructe de pădure.

-Eu nu mă supăr că e mai multă plăcintă, anunță bucuros tatăl Nataliei, mângâindu-și falnic burta.

-Nici nu mă așteptam să te superi, grasule, îl tachină soția lui.

Cei doi știau deja că nu trebuie să întrebe nimic de tatăl lui Jayden. Natalia le-a spus în mare povestea, și i-a avertizat să nu deschidă subiectul pentru a nu strica atmosfera.

Era deja seară când au terminat cu instalatul în camere și au mâncat, așa că s-au dus la somn, pentru a fi odihniți următoarea zi.

La ora cinci fix a sunat alarma Nataliei. Aceasta, contrar obiceiului ei, a deschis ochii mari și a sărit din pat. S-a înfășurat în halatul ei pufos, și-a luat botoșii cu cap de ren în picioare și l-a mișcat puțin pe Jay de umăr în speranța că-l va trezi.

-Haide, avem treabă. Trezește-te!

Niciun răspuns.

-Jay, șopti ea. Hai, trezește-te!

Acesta refuza să deschidă ochii, deși o auzise încă de când s-a ridicat din pat. Voia să fie trezit într-un fel anume, altfel nu se ridica din pat.