Say something(1)-The beginning |În curs de editare|

Capitolul 3- Explicații

Capitolul 3- Explicații

Ziua asta nici macar nu a inceput bine iar eu abia astept sa se termine! Imi dau seama ca trebuie sa gasesc niste explicatii fiindca Jess vine, indepartandu-i pe ceilalti cu mainile, inspre mine.

- Mel, ai ceva sa imi spui in legatura cu asta?

- Nu aici. ii spun eu prinzandu-i mana intr-a mea.

Sprijnindu-ma de dulapul meu ma pregatesc de interogatoriu.

- Deci, ce vrei sa stii Jessie?

- Totul. Cu detalii, chiar.

- Nu sunt prea multe de spus.

- Ce e cu tipul ala cret? Nu stiu cum il cheama...

- Harry. Numele lui e Harry. Ne-am intalnit in fata clasei. Nu stiu nimic de el.

- Pff! Si eu ar trebui sa te cred?! Sunteti amandoi imbracati in negru si ati intrat aproape in acelasi timp la ora.

- Si ce vrei sa dovedesti cu toate astea? Sunt doar niste coincidente, Jess.

- A,da? Si expresia fetei pe care o aveai cand s-a asezat langa tine? De asta ce mai spui?

- Corect, scuza-ma ca nu m-am bucurat cand am vazut un tip ciudat, plin de tatuaje si cu parul ala ciufulit asezandu-se in locul lui Matt!

Dupa ce ultimele cuvinte mi-au iesit intr-un mod violent din gura am plecat asa cum fac de fiecare data, fugind de viata reala si de adevar; cu toate ca Jessie avea dreptate. Am ignorat strigatele ei si ultima fraza pe care am auzit-o vag de la ea a fost:

- Spune-mi macar de cel cu piercing care sta cu mine in banca.

A mai adaugat:

- Mel, stai!Cand o simt cum se apropie maresc pasul. Chiar am nevoie de o gura de aer acum. Ma opresc brusc, izbindu-ma de un piept tare. Lacrimile mi se scurg una cate una pe chipul care acum nu exprima nimic. Imi ridic ochii umeziti de licoarea tristetii si ma enervez cand ii intalnesc pe ai lui Harry; ochii aia verzi pe care nu cred ca ii voi uita vreodata.

- La dracu' ! spun eu atat de incet incat sunt aproape sigura de faptul ca doar eu am auzit.

- Incotro asa grabita?

- Cat mai departe de tine!

- Ouch! Acum ce am mai facut?

- Existi si ma enervezi! Ce tot vrei de la mine?

- Plangi?

- Nu! Imi curg lacrimi din ochi! ii raspund eu, devenind din ce in ce mai furioasa.

Incerc sa il imping din fata mea, insa nu reusesc. Cu mainile astea subtiri nici nu aveam cum, chiar si asa idiotul asta e prea puternic. Harry se apropie de mine, acum buzele noastre fiind la numai un centimentru distanta, poate doi. Oh,nu! Melody, tu nu vrei sa il saruti pe tipul asta. Nu,nu,nu! Harry imi sopteste ceva, cu fiecare cuvant pe care il rosteste, respiratia lui calda lovindu-mi fata. Mirosul asta mentolat e... nu am mai simtit nicicand ceva asemanator. Oare ce guma de mestecat foloseste?

- Daca vrei ceva din partea mea acum nu trebuie decat sa o spui. Un sarut,ceva? Sunt la dispozitia ta. Vrei? Spune-o.

- Harry, eu...

Soneria se aude pe tot holul mare.

- ...trebuie sa ajung la ora. Acum da-te din fata mea, asta vreau de la tine.