Capitolul 8

14.5K 905 26
                                    


Karen pierdu notiunea timpului si al spatiului. Stia doar ca se afla intr-un pat si ca nu avea nici o idee de cum ajunse pana acolo. Cand se dezmetici complet isi intoarse capul spre dreapta si privi ecranul ceasului care indica ora 12 : 30 noaptea. Apoi privi in stanga ei si vazu un trup intins langa ea.

Ashraf Saalem. Sotul ei. Dezbracat din nou.

Prin materialul subtire al perdelelor se zareau luminile Bostonului care ii luminau corpul. Era intins pe burta cu mainiele incrucisate desupra pernei si cu fata intoarsa spre geam. Karen se aseza pe o parte si privi spatele lui puternic, puterea coloanei sale vertebrale si curbura feselor.

Era un barbat magnific si era la indemana ei. Sau cel putin asta crezuse Karen. Ea sperase sa faca dragoste cu el pe canapea, aproape ca il implorase sa continuie desi orgoliul ei o impiedicase sa ii ceara direct. De acord , era obosita, mai mult decat isi imaginase, dar nu atat incat sa nu ii permita incantata sa continuie. Se simtise foarte sigura in bratele lui odihnindu-si capul pe umarul lui. Atat de relaxata incat adormise in chestiune de cateva minute. Iar Ash o duse in dormitor fara ca ea sa isi dea seama. Oare ii mai facuse ceva?

Karen isi duse mana la piept si isi dadu seama ca camasuta ei era intacta. La fel ca si dorinta ei pentru el. Dorinta de a concepe un copil cu el, isi reaminti ei insusi. Pana la urma, acesta era motivul pentru care se afla acolo. Neluandu-si gandul de la preocuparile ei, Karen isi aseza incet mana pe spatele lui, sprijinindu-si palma intre omoplatii lui. Temperatura corpului lui Ash era vulcanica, insa lucrul acesta nu o surprinse. Totul la el se reducea la foc, un foc capabil sa termine cu bunul simt al unei femei in cateva secunde.

El nu se misca nici macar un centimetru, nici macar atunci ca ea trasa cu degetul drumul de la coloana vertebrala pana la talie. Nu se putea opri acolo. Nu putea sa lase sa treaca tentanta oportunitate de a simti fermitatea fundului sau. Isi plimba palma mainii pe acel teritoriu masculin, apoi cobori spre coapsele lui, ca apoi sa urce din  nou.

Se simtea ca un copil experimentand pentru prima data, sau ca o femeie plina de dorinte in timp ce explora cu indolenta, plimbandu-si  buricele degetelor pe acea zona, oprindu-se acolo,  unde coapsele se uneau. Karen isi stranse propiile coapse pentru a preveni caldura umeda care o invada,gandindu-se la posibilitatea de a inainta mai mult cu explorarea sa.

Il dorea. Il dorea mult. Dorea sa descopere cum se va simti atunci cand el o va transforma intr-o pura si irationala dorinta feminina. Inarmandu-se cu curaj, se apropie putin mai mult de el si ii atinse cu buzele spatele. Nu avea de gand sa il trezeasca, dar pretindea  sa se bucure de explorarea ei.

- Vad ca te-ai trezit.

- Acelasi lucru spun si eu - raspunse Karen indepartandu-se un pic.

- Inca nu am dormit - spuse Ash cu un zambet malitios pe buze.

- Dar...

Karen nu stiu ce sa spuna. El fusese constient pe tot parcursul explorarii ei. Situatia ar fi trebuit sa o rusineze, dar dintr-un anumit motiv nu fusese asa. De fapt simti o ciudata senzatie de putere.

- Esti mai odihnita? - o intreba Ash. - Suficient incat sa ne continuam luna de miere?

- Daca tu nu esti obosit... - insinua ea.

- Niciodata in viata mea nu am fost mai animat - spuse el lasand sa ii alunce un deget intre sanii ei.

Cand Ash se intoarse si se aseza deasupra ei, Karen isi tinu respiratia. Ash intinse mana catre vioza de pe noptiera si o aprinse luminand intreaga camera.

- Ce faci? - intreba ea cu o voce ragusita.

- Vreau sa te vad - raspunse Ash, masurandu-i cu privirea corpul. Vreau sa te vad toata.

Un sarut îndrăznețUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum