Capitolul 18

16.2K 932 103
                                    


Dupa ce isi petrecu noaptea fara sa inchida un ochi pe canapeaua de jos, Ash se ridica si decoperi ca Karen nu era. Plecase fara sa spuna unde, fara sa ii lase nici un bilet in care sa ii spuna cand se va intoarce. Intr-un atac irational de panica, Ash fugi catre dormitor si respira usurat cand vazu ca toate lucrurile ei erau la locul lor. Suna la Baronessa dar acolo nimeni nu o vazuse si nici nu o asteptau. In ultima instanta suna la ginecologul ei si afla ca nu are programare decat luna viitoare.

Atunci, asezat in biroul lui, Ash incepu sa se gandeasca cu groaza ca poate Karen plecase sa isi caute alt loc unde sa locuiasca, si fu constient ca din cauza orgoliului si al fricii ar putea sa piarda persoana cea mai importanta din viata lui.

In ziua anterioara avuse oportunitatea perfecta pentru a lamuri lucrurile, dar in loc de asta se lasase purtat de dorinta pe care o simtea fata de Karen, o dorinta care nu cunostea limite. Plecase inainte sa ii spuna ca viata fara ea nu avea nici o valoare pentru el. Dar nu putea sa uite conversatia pe care o avusera cu doua nopti inainte, cand Karen ii spuse ca ea nu avea nevoie de dragoste. Si ziua anterioara cand ea il asigurase ca nu mai are nevoie de atentiile lui. Dar Ash se intreba daca nu cumva si ea era speriata. Banuia ca Karen se temea ca el ii va controla viata, cand in realitate era ea cea care avea controlul asupa vietii lui. Ii ocupa fiecare gand, fiecare miscare, inclusiv oricat de mult seicul incercase sa evite, traversase bariera care o construise cu atata grija in jurul sentimentelor lui. Nu putea sa nege in continuare ceea ce simtea pentru Karen. Ash refuza sa creada ca casnicia lui esuase. Daca ea credea ca nu ii va respecta independenta, individualitatea, tot ce era ca femeie, amanta si prietena, atunci va trebui pur si simplu sa ii demonstreze.

Avea nevoie de timp pentru a se gandi, dar nu putea sa isi permita acel lux. Avea o agenda de lucru foarte incarcata care incepea intr-o ora si care includea reuniuni cu doi clienti foarte importanti. Ce era mai important, sotia lui sau munca?

Sotia lui. Cu cateva luni in urma nu luase in calcul posibilitatea de a varia schema lui de munca doar daca era cumva o urgenta. Cu cateva saptamani in urma viata lui nu avuse nici un sens, sau cel putin asa i se parea acum. Acum isi dadea seama cat de mult isi iubea sotia. Acum era o urgenta, isi va anula toate reuniunile. Va gasi modul de a o face pe Karen sa vada cat de mult insemna pentru el desi ii va lua o zi intreaga. Sau poate tot restul vietii.

Pentru aceasta cauza era dispus inclusiv sa ii redea libertatea lui Karen.


Karen se intoarse de la piata pe la amiaza incarcata cu cumpartaturi si cu inima batandu-i cu o mie pe ora. Plecase devreme dimineata, inainte ca Ash sa se trezeasca, pentru a nu se intalni cu el. Nu era pregatita inca.

Dupa ce bagase friptura de vita la cuptor, urcase scarile pentru a se asigura ca el nu era acasa, desi observase ca masina lui nu se afla in fata intrarii. Apoi cobori si batu de cateva ori in usa biroului. Cand vazu ca nu primeste nici un raspuns, deschise incet usa insa biroul era gol. Cand iesi isi dadu seama ca usa de la camera de invitati care se afla la capatul holului era deschisa. Lucrul acela i se paru ciudat, pentru ca acea camera era intodeauna inchisa asteptand ca ea sa inceapa decorarea ei. Cu siguranta ca Ash nu se ascundea in acea camera, dar Karen se apropie oricum pentru a se asigura.

Nu il gasi acolo, dar gasi camera mobiliata cu un pat individual din lemn de pin si o noptiera tot din lemn de pin. Observa ca salteaua de pe pat nu avea nici un asternut. Lui Karen ii tresari inima cand isi dadu seama ca Ash isi indeplinise promisiunea: sa isi caute un loc pentru dormit  , un loc care o excludea pe ea. Dar oare nu fusese ea cea care il impinse sa faca acest lucru?

Nu era bine. Il voia in patul ei, in patul amandurora. Daca planul ei functiona, poate va reusi sa il aiba chiar in acea noapte.

Cu acel gand in minte se indrepta catre salon, unde unul dintre muncitori era urcat pe o scara si care lucra la indreptarea tavanului.

Un sarut îndrăznețUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum