Vanduta regelui «L.T.»

Unsprezece

Louis pov:

–Ce te face sa crezi ca te iert? Ce te face sa crezi ca eu voi fii mama copiilor tai? Ce te face sa crezi ca voi ramane si ca voi fii a ta? Spune ea sec.

–Simplul fapt ca ma iubesti imi da de inteles. Spune-mi daca nu ai simtit acea atractie in ziua in care ne-am cunoscut. Spune-mi daca nu te-ai simtit si te simti in siguranta alaturi de mine. Spune-mi daca nu iti place sa dormi in bratele mele. Spune-mi daca nu simti ce simt eu.

–Ce simt eu e diferit de ce simti tu Louis. 

–Ce te face sa crezi ca simtim diferit?

–Modul in care o aranat. 

–Ti-am aratat ca te iubesc, dar tu nu, desi stiu ca o faci. 

–Da, mi-ai aratat cat de mult ma iubesti cand m-ai ascultat inainte sa ma dai afara. Parintii mei nu m-au iubit, dar nu m-au dat afara.

–Stiu ca am fost un bou dar e dificil.

–Nu e dificil deloc. Totul a fost un joc. spune dur si rautacios?

–De ce incerci sa devii intuneric cand tu esti cea mai frumoasa lumina?

–Pentru ca e mai greu sa transformi intunericul in lumina decat sa transformi lumina in intuneric.

–Alaturi de cea mai puternica lumina din univers, acest intuneric poate devenii lumina mai usor decat crezi.

–Cum? intreaba nedumerita intorcandu-se cu spatele.                

–O sa aflii curand iubito. O sa aflii ca nimic nu ne poate invinge atata timp cat suntem impreuna. Nimeni si nimic nu ne poate lua ce avem. Iubirea noastra e unica, si voi face tot ce-mi sta in putinta sa o fac mai puternica, si de ce nu, indestructibila. spun apropiindu-ma de ea si luand-o in brate pe la spate. 

O strang din ce in ce mai tare, mangaindu-i usor bratele fine. O intorc cu fata spre mine si ii opresc o lacrima cu un sarut. O privesc adanc in ochi apoi ma napustesc asupra buzelor ei pline si dulci dupa care tanjesc de o groaza de timp. Raman usor uimit cand imi raspunde, astfel, eu  facand sarutul din ce in ce mai pasional.

–Te rog, spune-mi ca ramai!

–As vrea sa raman, dar nu pot. Castelul e mult prea departe de locul meu de munca.

–In niciun caz nu mai lucrezi! spun dur.

–Ba o fac. Lucrez la cafeneaua unor fosti colegi de liceu, e un loc dragut chiar.

–Bine. Cand trebuie sa incepi iar munca?

–Maine la 7.

–Bine. Acum, vorbeste cu sora mea despre templul meu, apoi pregateste-ti ceva pentru maine. spun si ies din camera ei.

Flavia pov:              

Oare la ce se refera? Oare de ce am acceptat sa raman? Oare de ce il iubesc atat de mult incat sa-i iert orice prostie? Incep sa despachetez valizele la care am muncit toata ziua, cand vocea lui Fizz se aude in camera.

 –Flav?

–Sunt in dressing.

–Ma bucur mult ca nu ai plecat.

–Si eu. Fizz?

–Da?          

–Care e faza cu templul lui Louis?

–Templul lui Lou e defapt camera lui. Nicio fata inafara de mine, mama, doica si menajerele nu intra acolo. Nici macar logodnica lui sau Linda. Inca de mic a impus aceasta regula.

–Ce regula mai exact?

–Ca doar regina lui va putea intra si dormii  in camera lui. Nici macar eu si mama nu am dormit acolo. Camera lu e doar pentru el si pentru regina lui. In fine, Ni' ma asteapta. Noapte buna!

  –Noapte buna.

Oare e adevarat? Oare chiar nu a intrat nimeni in camera lui? Oare nu a dormit cu alta fata in camera lui?Imi insfac lenjeria rosie din dantela, fusta neagra si camasa alba apoi merg in camera. Cand sa le asez pe scaun pentru a le avea la indemana maine, Usa este deschisa brusc. louis apare vesel in camera si se opreste in apropierea mea.

–Vino, in noaptea asta dormi la mine. spune tragandu-ma de mana spre camera lui.

–Nu m-ai lasat nici sa-mi iau pijamalele. oftez suparata.     

–Nu ma deranjeaza daca dormi fara. spune si im afec cu ochiul.

–Pe mine da!

–Atunci, iti dau eu ceva de imbracat.

–Mbine. cedez facand botic.

–Poftim. Spune Lou intorcandu-se din dressing cu ceva ce pare a fii un tricou.

–Mersi. Spun tragandu-l pe cap. 

–Iti sta genial cu tricoul ala!

–Mersi. Aprorpo eu dorm pe partea mare a patului.

–Nu, nu dormi.

–Te roooog! spu si fac iar botic si sa-l privesc cu o fata de catel.

–Atata timp cat tu esti fericita, eu pot dormii si pe podea. spune si ma saruta scurt si apasat

–Eie, nici chiar asa. Spun za,bind ca un copilas.

–Esti asa un copil! zice zambindu-mi.

–Si e vreo problema?

–Nu pentru ca asta esti tu, iar eu iubesc tot ce tine de tine. Acum sus in pat si hai sa dormim, maine mergi la munca.

Helau guys! Am revenit. Stiu ca e un capitol scurt. E cel mai scurt capitol dein aceasta carte. Sper ca va place. As aprecia enorm daca ati lasa un vot si un comentariu la capitole ca sa vad daca mai are rost sau nu sa scriu. Imi cer mii de scuze pentru posibilele greseli. Ne auzim curand. BYe! Va pupacesc si va iubesc pe toti!!! <3