Vanduta regelui «L.T.»

Cinsprezece

Louis pov:

Imediat intra in baie iau repede telefonul si o sun pe doica.

–Alo, doica?

–Da dragule . Cu ce te pot ajuta?

–Vreau sa imi aduci cea mai buna mancare din castel. O vreau cat de repede in camera mea. Mai adu si o fata de masa, o sticla de vin rosu si doua pahare te rog.

–Sigur majestate. Le aduc cat de repede pot.

Nu vreau sa mergem in sala de mese. Vreau sa o rasfat. Regina mea merita tot ce e mai bun, iar eu i-l voi oferi. Voi face tot ce imi sta in putinta ca sa o fac fericita. In scurt timp, doica, apare la usa alaturi de un carucior pe care erau asezate mai multe farfuri acoperite, o fata de masa alba, doua pahare pentru vin, si o sticla de vin rosu. Ii multumesc apoi pregatesc masa asteptand-o.

Flavia pov:

Ies din dus si imi infasor corpul intr-un prosop are alb. Imi usc parul apoi trec de cateva ori cu peria prin el si il prind intr-un coc dezordonat. Ma imbrac cu hainele pregatite apoima privesc in oglinda. Blugii negri se completau perfect cu tricoul negru ce imi era putin cam larg. Ies din baie di raman impietrita cand vad imaginea din fata mea. Louis pregatise o masa speciala ca sa zic asa. Totul era aranjat frumos iar partea cea mai buna e ca suntem singuri.

–Imi  place cum iti sta cu tricoul meu.

–Scuze! Pribabil l-am luat din greseala.

–Atunci sa speram ca incurci mai des tricourile. spune ranjind si imi face cu ochiul. 

– Haha! spun bosumflata....Nu e ca m-am suparat dar situatia asta e putin jenanta.

–Doar hai sa mancam, bine? Vorbim mai tarziu despre detaliile neimportante. spune printul zambindu-mi dulce.   

Ne asezam la masa si incepem sa mancam. Mancarea asta e geniala, si nu glumesc. Iar vinul e pur si simplu divin. Si totusi, mancarea si vinul, sunt intrecute de ceva si mai minunat, de oceanele albastre-verzui ale lui Louis. De cate ori il priveam in ochi nu mai auzeam nimic. Eram pierduta in acele oceane si era greu sa scap de acolo. Cum spuneam si adiniauri nu aud nimic din jur, ceea ce era ciudat pentru ca Louis vorbea de cel putin 10 minute iar eu nu am auzit nimic.

–Ma asculti macar? intreaba frustrat.

–Oarecum... Scuze dar e greu sa ma concentrez cand ma uit la tine. spun rusinata.

–Iti place ce vezi?

–Nu chiar.

–Iti place! Nu stii sa minti deci recunoaste.

–Nu e vina mea ca ai niste ochi superbi si ca esti... spun si ma opresc brusc.

–Cum sunt?

–Pai....

–Hai, zi cum sunt.

–Perfect. spun lasandu-mi privirea in jos rusinata.

–Nu mai perfect ca tine iubirea mea.

–Te iubesc atat de mult!

–Si eu te iubesc regina mea.«spune el si se ridica dandu-mi un sarut.» Si ce vrei sa facem dupa masa? 

– Nu stiu, tu ce vrei?

–Vreau sa stau cu tine in brate toata ziua... doar tu si cu mine. 

 –Mi-e imi convine.

Ne ridicam de la masa si ne asezam in pat. Ma cuibaresc in bratele lui inhalandu-i minunatul parfum ce sugereaza barbatie si putere. Il privesc adesea pe Louis apoi negru.

Helau guys... Stiu ca nu am mai postat asa des si imi cer scuze. De asemenea imi cer scupe ca acest capitol este scurt, si imi cer scuze pentru greselile de ortografie. Sper sa ne vedem curand, iar daca aveti idei nu uitati sa imi spuneti in comentarii sau in privat. Voi tine cont de ele. Ne vedem curand. Bye! [x_x]