Vanduta regelui «L.T.»

Treizeci si sapte

Autor pov

E Craciunul. Flavia si Louis sunt mai fericiti ca niciodata, dar inca nu vorbesc cu Daniel si Johanna. Regii stateau cu prietenii lor, si parintii regelui la masa, desii se comportau de parca nu exista. 

Louis era furios pe ce au facut, si nu ii putea ierta. Flavia, spre deosebire de regele ei, era rusinata de ei. II era rusine ca ei nu ii acceptau copilul. Inca nu le spuse de sexul copilului, si nici nu aveau de gand sa o faca. Regele nu voia sa isi calce pe orgoliu  si sa le spuna. O data ce nu au aceptat copilul din prima, nu mai conta daca il accepta acum ca se sstie sexul.

Regele vorbea cu baietii, in timp ce regina manca in liniste. Louis stia ca Johannei nu ii placea sa se vorbeasca la masa, dar acum nu ii mai pasa. Nu ii mai pasa de sentimentele lor stiind ca nici lor nu le pasa de sentimentele lui.

Louis se mintea pe el insusi. Isi iubea parintii si mereu ii pasa de ei, chiar daca stia ca au gresit. Acum nu se gandea la el, stia cum sa impuna respect cetatenilor. El se gandea la Flavia, care va suferii mult datorita faptului ca socrii ei nu ii accepta copilul, ca nu isi accepta nepotul.

Desii vorbea cu baietii, Louis nu ezita sa ii mangaie piciorl Flaviei din cand in cand pentru a o mai calma si pentru a o inveselii. Stia ce efect au atingerile lui asupra ei, stia ce efect are el asupra ei. Dar el stia si mai bine ce efect au atingerile ei, e efect are ea asupra lui. Ea il poate inveselii cu o privire si un zambet, ea il poate ierta dar totodata il face sa merite sa fie iertat, sa incere sa fie cine e cu adevarat, fara masti si miciuni.

Acelasi efect il avea si el asupra ei. Indiferent de probleme, idiferent de starea pe care el ii face ziua mai buna. E dependeta de zambetele si imbratisarile lui, dar mai ales de saruturi, iar asta se aplica si la el. Sun suflete pereche si sunt cei mai puternici impreuna. 

Baietii s-au retras, lasandu-i la masa pe regi si pe parintii lor. Tensiunea era densa si apasatoare, ceea ce a deretminat-o pe Johanna sa  vorbeasca.

-Nu aveti de gand sa ziceti nimic?

-Avem de zis ceva dupa faza de ieri? intreaba Louis revoltat.

-Am vrut sa va facem un bine. spune Daniel

-Ati vrut sa faceti bine? Ei uite ca nu va iesit. Daca tot ati vrut sa faceti 'bine' puteati sa asteptati sa fim doar noi, nu tot regatul. spune Louis nervos

-Louis inceteaza! Nu te mai purta ca un copil. Ce a fost a fost, acum cereti scuze parintilor tai! spune Flavia rusinata

-Tot eu sa imi cer scuze? Cum poti sa spui asta dupa ce au facut? Au vrut sa ne omori copilul si tu vrei sa le cer scuze? Nici vorba. spune el apoi pleaca de la masa.

-Imi cer scuze pentru el. spune Flavia apoi pleaca dupa Louis. 

Il cauta in camera lor, unde il vede pe balcon. Merge la el si il imbratiseaza pe la spate.

-Hey, esti bine?

-Au vrut sa imi omor copilul, copilul nostru. Au dorit moartea propriului nepot, nu cred ce pot sa trec asta cu vederea.

-Nu au procedat bine, dar nici noi. Trebuia sa le spunem din timp. E si vina noastra.

-Stiu. Spune el oftand

-Trebuie sa ne gandim la un nume pentru el. Ce zici? intreaba ea

 -Bine. Ce zici de... Noah? spune el dupa un moment de gandire.

-Noah Tomlinson. Imi place cum suna. spune ea zambind

-Si mie.

-Atunci asta ramane.

-Hai inauntru, e frig afara si nu vreau sa patiti ceva.

-Nici noi nu vrem sa patesti tu ceva.

Louis ii da un sarut plin cu pasiune. Cand sarutul devine intens de-a dreptul, Flavia se trage iin spate brusc.

-Esti bine? Ce s-a intamplat?   

-A miscat. Noah s-a miscat!

In urmatoarea secunda, Louis aseza mana pe burtica sotiei sale asteptand ca copilul lor sa se miste. In scurt timp micutul copil pusese manuta in locul unde taticul lui isi tinea mana. Flavia si Louis incepura sa zambeasca printre lacrimile de fericire. Dupa ce Noah isi indeparta manuta, Louis o ridica in aer pe Flavia incepand sa rada si sa o sarute.

-Sunt asa mandru de voi. Va iubesc cel mai mult.

-Si noi pe tine tati. spune Flavia cu voce de copil.

-Inca putin si o sa il tinem in brate. Nu stiu daca mai pot astepta. 

-Nici eu. Nu stiu ce m-as face fara voi.

-Nici eu nu stiu. Voi sunteti lumina mea. Voi doi si micuta ce va urma.

-Ce va urma? intreaba Flavia zambind.

-Da. Va fii si o ea. Vreau o dublura in miniatura a celei mai frumoase fete din lume.

-Si unde e fata? Eu nu o vad. spune Flavia serioasa.

Louis o ridica in brate si o duce in fata oglinzii. o intoarce cu spatele la el si o strange in brate.

-E chiar in bratele mele. 

-E in bratele celui mai bun sot din lume.

-Te iubesc.

-Si eu te iubesc.

-Pentru totdeauna?

-Pentru totdeauna!

Flavia se intoarce usor spre el si ii saruta buzele rosii si tentante. EL ii raspunde cu dorinta, facand sarutul si mai pasional.

Helau guys. Imi cer scuze pentru greseli. Ne vedem curand. Bye! [x_x]