Optsprezece

5.1K 190 17
                                    

Inainte sa cititi vreau sa va anunt ca voi sarii peste discutia dintre rege si cei doi porumbei, dar o sa va anunt cand se rupe filmul. Daca aveti idei sau asteptari va rog sa imi lasati in comentarii sau in privat dorinta voastra. Va multumesc pentru atentie. Lectura placuta.

^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^

Flavia pov:

Eram in dressjng. Imi faceam bagajele. Daca regele nu ma vrea si considera ca nu sunt buna pentru fiul lui atunci asa e. Nu ma pot pune cu regele. Sirul gandurilor mele este intrerupt de scartaitul provocat de usa de la intrare.

- Iubito, unde esti?

- Lasa-ma Louis.

- Hai sa vorbim. Deschide  usa. Te rog.

- Nu vreau sa ma vezi asa Louis. Nu pot.

- De ce? Te rog deschide-o!

Ma indrept usor spre usa, deschizand-o apoi ma indepartez rapid. Printul intra in incapre apoi ma priveste trist.

- Imi pare rau pentru cele intamate la cina.

-Nu e vina ta. Regele are dreptate.  Nu sunt destul de buna pentru tine. Nu sunt buna pentru nimeni.

- Ai dreptate. Nu esti buna.

Auzind aceste cuvinte, inima mea se crapa in milioane si milioane de bucatele.

- Tu esti perfecta pentru mine. Esti tot ce imi doresc de la viata si nu imi pasa daca tata te accepta sau nu. As fii in stare sa te urmez peste tot. As renunta la tot pentru tine.

-Si eu Louis. Te iubesc Tommo!

-Si eu te iubesc printesa.

Am simtit acest "Te iubesc!" ca si cum ar fii ultimul. Trecand peste acest sentiment ma axez pe sentimentele provocate de sarutul oferit de Louis. Il iubesc si nu pot sa il parasesc. Nu dupa ce mi-a furat inima si nu mai vrea sa mi-o dea inapoi.

Sarutul se spulbera cand o bataie in usa se aude.

Scuze ca las partea asta in aer, dar ar fii plictisitor sa apara in capitol o conversatie de genul. O sa intelegeti mai tarziu la ce ma refer.

Ma accepta. Regele ma accepta si imi da permisiunea de a fii iubita printului. Il privesc pe Louis zambind apoi ii sar in brate strangandu-l cu putere. Eram mai fericita ca niciodata. Chiar niciodata.Acestea fiind spuse ne bagam in pat adormind imbratisandu-ne.

Dimineata

Ma trezesc si ma indrept usor spre dressing apoi spre baie. Imi fac rutina apoi ma imbrac cu o rochita alba, destul de scurta, ce avea la mijloc o curelusa neagra. Imi incalt balerinii negrii preferati apoi ma axez pe par.
Il descurc relativ rapid, prinzandu-l intr-o coada la spate. Adaug niste bijuterii apoi totul e gata.

Ies din baie si observ ca Lou era treaz, si ca probabil isi cauta haine in dressing

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Ies din baie si observ ca Lou era treaz, si ca probabil isi cauta haine in dressing. In scurt timp acesta iese din incaperea acaparata de haine si pantofi, imbracat cu o pereche de blugi negrii si un tricou alb.

-Daca mai porti haine de genul o sa ti-o fur fara sa ma gandesc la consecinte. Imi sopteste imediat ce ajunge la urechea mea.

-Si ce te impiedica sa o faci acum? intreb fara de mine.

-Pai, atunci sa-i dam drumul. spune si ma saruta pasional.

Ma ridica, obligandu-ma sa ii inconjor talia cu picioarele. Ma aseaza pe pat, si fix in momentul in care vrea sa imi deschida fermoarul rochiei, o bataie in usa il intrerupe. Se ridica nervos si deschide usa afisand un zambet fals.

-Ce vre.... Melanie? Spune printul schimbandu-si zambetul in unul real.

-Buna Louis. Mi-a fost dor de tine iubire. Spune blonda din fata usii.

O analizez in fuga, ramanand profund dezamagita. Blonda pe nume Melanie, era mult mai fumoasa decat mine. Era machiata destul de frumos. Era mai buna ca mine, iar felul in care se privesc imi sfarama inima.

-Flavia, poti sa ne lasi singuri, te rog? Spune sec privindu-ma rece.

-Sigur ca da majestate. Spun cu scarba si ies din camera.

Nu pot sa cred ca a facut asta. Nu poate face asta. Ma indrept spre camera lui Niall lasandu-i un bilet prin care il instiintez ca plec din castel. Il iert mereu, dar asta a intrecut masura. Nu ma poate trata ca pe un obiect doar pentru ca apapre o alta fata mai frumoasa.

Ma indrept iar spre camera printului. Se pare ca nu mai sunt aici avand in vedere ca e liniste. Deschid usa si spre norocul meu, camera e goala. Imi iau rapid bagajele facute aseara apoi plec fara sa i spun nimic.

Ies din castel privind in urma cu lacrimi de tristete si regret pe fata. Ii las pe toti aici. Pe fratele meu, pe cumnata si totodata cea mai buna prietena a mea, ii las pe baieti, il las pe el. Toti raman aici, dar se pare ca locul meu a fost ocupat de altcineva.

Fara sa ma mai gandesc la el, parasesc poarta castelului. Ma opresc si il mai privesc o data lasandu-mi lacrimile sa cada. Inainte sa imi dau seama o vad pe Bella........

Helau... deci mda... am postat iar. Stiu ca acest capitol e lasat in aer dar vreau suspans. Imi cer mii de scuze pentru greseli.

Ce credeti ca se va intampla? Oare Louis isi va da seama ce a facut sau va fi prea tarziu? Oare cum vor reactiona restul cand afla de plecarea Flaviei?

Vreau raspunsuri in comentarii.

Bye! [×_×]

Vanduta regelui «L.T.»Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum