Povestea Noastra....

374 21 5
                                    


Kim Namjoon

- Baieti vreti sa auziti o poveste? ii intreb pe acestia, cu o voce ragusita in timp ce ma uitam la fiinta minunata din fata mea.

- Da.. raspunse Taehyung cu o voce joasa.

- Acum 3 ani pe vremea asta eu cu Yoongi si cu cei doi frati si anume Ah YoSob si Ah Yona eram gasca de nedespartit. Pe atunci eu eram indragostita lulea de Yona si probabil inca si acuma sunt, era totul minunat, fusesem cei mai populari din scoala, avusem un grup al nostru pana cand nu se intamplase doua mari nenorociri una dupa alta, si anume: accidentu Yoonei in care acesta isi pierduse memoria si efectiv a uitat de noi, dupa cateva luni am reusit s-o aducem inapoi pe vechea Yoona desi mai avea unele scapari, insa nu-i amintisem de relatia mea cu ea deoarece doar din cauza mea i se intamplase incidentul respectiv (spu in timp ce las cateva lacrimi alunecand pe obrazul meu). Iar de a doua ati auzit si oi insa nu cred ca stiti ce s-a intamplat cu adevarat, si anume accidentul mortal pe care-l avuse Yosob si Yoona, ude eu si cu Yoongi lipseam cu zilele pentrua le fii alaturi lor, amandoi cazuse intr-o coma i  care desi amandoi se trezisera doar unul din ei supravietuisera, iar in acel moment in care Yosob se trezise ultimele lui cuvite u le-am putut uita niciodata si nici u le voi uita, deoarece voi avea de gand sa pun in practica visul nostru, sa afle tot globu de Povestea Noastra... 

- Cum adica Pvestea Noastra? intreaba unu din ei 

- Ve-ti vedea si afla toate la timpu lor. spun dupa care las privirea jo si ma uitam la mainile impleticite cu al ei. Chiar si dupa atata timp mainile noastre sunt perfecte impreuna. 

- Ma scuzati dar timpul pentru vizite trecuse, va rog sa lasati pacienta sa se odihneasca. ne informeaza acesta, insa cand da sa plece o opresc cerandu-i un mic favor.

-Ma scuzati, nu ma puteti ajuta cu un mic ajutor?

- Cu ce? ma intreaba acesta curioasa.

- In caz ca se va intampla ceva cu pacienta di camera respectiva, nu ma veti suna va rog?

- Sigur. imi spune in timp ce zambeste putin.

Dupa ce facusem schimb de numere cu ea, m-am intors iapoi la locul meu, insa nu am mai putut sta mult, deoarece trebuia sa plecam, iar pe langa asta noi de dimineata va trebui sa mergem la agentie..




------------------------------------------------------------------------------------------


Hei lume!

Uite inca un capitol nou!  si imi cer scuze pentru iactivitatea mea!

Sper sa va placa. Apropo nu vor mai fii asa multe capitole!

Jurnalul tipei cu parul albastru  / R.M.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum