Va mai amintiti cum ati ajuns sa deveniti otaku?(Hai ca am pus o intrebare chiar tampita,cine nu-si aminteste cum a devenit otaku?).Ei bine m-am gandit sa povestesc cum am descoperit aceasta arta care mi-a schimbat viata in bine.
Ei bine nu e chiar asa de mult de povestit.E o poveste simpla si poate asa vi s-a intamplat si voua(macar 20%).Eram micuta pe atunci,cred ca aveam 5 sau 6 ani,dar chiar si asa stiam sa fac diferenta dintre bine si rau.Cand ieseam pe afara toti copii din fata blocului stateau cu mine doar din simplul fapt ca parintii imi dadeau cate 4-5 lei sa imi cumpar ceva de la magazin.Cand aveam banii la mine toti copiii tabarau pe mine si imi mancau aproape toata mancarea(mai ramaneam cu foarte putin,iar daca nu le dadeam se suparau si nu mai vorbeau deloc cu mine),iar cand nu aveam nimic la mine si ma duceam la ei,efectiv nu existam.A fost o perioada mai grea in viata mea care m-a maturizat mai repede(nu cred ca vreau sa spun,scuze),iar din cauza acestui incident ajunsesem ''bataia lor de joc'',intr-un fel.Din fetita vesela care desi copii stateau cu ea doar pentru dulciuri ajunsesem fetita ce se inchisese in ea si nu dormea noptile.Intr-o seara(cred ca era 10,nu mai stiu sigur)stateam in pat langa mama care dormea.Eu nu puteam sa dorm asa ca schimbam canalele in speranta ca voi gasi niste desene animate.Asa am ajuns sa dau peste Animax.Chiar daca aveam doar sau 6 ani stiam sa citesc foarte bine asa ca nu a fost o problema sa citesc ce scria.Atunci cand am descoperit Animax-ul,se difuza Yu Yu Hakusho si am avut noroc ca era doar la primele episoade si reusisem sa inteleg si eu ceva.Zilele si noptile treceau iar eu reuseam sa imi iau gandurile de la incidentul din viata mea cu ajutorul acestui anime(pe atunci nu stiam ca se numeste asa).Zilele si noptile trecusera pana la ultimul episod.Imi parea asa de rau ca se terminase incat am cautat pe calculator Yu Yu Hakusho ca sa ma mai uit odata.Atunci am aflat ca nu sunt desene animate ci anime si incepusem sa ma informez si sa aflu si despre otaku.Usor usor incepusem sa ma uit la anime-uri din ce in ce mai mult si imi luam gandul de la...Dupa mult timp incidentul din viata mea se rezolvase,iar datorita anime-urilor am reusit sa trec cu bine peste el.
Sincera sa fiu anime-urile m-au scos dintr-o perioada grea pentru mine chiar daca eram mica si cu trecerea timpului am devenit un otaku in adevaratul sens al cuvantului.
Daca ati avut rabdarea sa cititi povestea mea plictisitoare va multumesc si va invit si pe voi sa va spuneti povestea.
_________________________________________________
Scuzati ca nu am mai postat de ceva timp dar am avut-o pe mama bolnavioara si a trebuit sa am grija de fratele mai mic.Sper ca intelegeti. :>
