,, Îmi ești dragă"

990 46 2
                                    

CAPITOLUL IV



În urmatoarele zile am continuat să vorbesc cu Robert. În fiecare zi, aproape non-stop, mai puțin atunci cand dormeam sau când stăteam cu ai mei.

,, ți-am lipsit?" îi spun eu.

,, îmi lipsești mereu când nu vorbim."

Vorbeam de aproape două săptămâni și mă simțeam mai apropiată decât am fost de oricare alt baiat cu care am vorbit.

Singurul băiat de care m-am apropiat mai mult a fost Andrew. Eram în vacanța de vară de dinainte de clasa a 11-a. Eu și Kate începusem să ieșim cu un grup de băieți din oraș. Kate era o super-îndrăgostită de unul dintre ei, iar el nu prea îi dădea atenție. Ca să aibă motiv să stea cu el, ieșeam cu el, ea și un prieten de-al lui. Astfel, stăteam, într-un fel ,,pe cupluri". Ușor, ușor, ei s-au îndepărtat, dar eu si Andrew ne-am apropiat. Mă lua în fiecare zi cu mașina de acasă și mă aducea înapoi. Ai mei nu erau atât de stricți pentru că erau ocupați cu Maddie. Era micuță și avea nevoie de atenția lor. Am ajuns să fac lucruri cu Andrew pe care nu credeam că o să le fac. Nu am făcut niciodată sex, dar în serile în care rămâneam doar noi doi în mașina lui, iar săruturile deveneau mai pasionale, ne mutam pe bancheta din spate. De fiecare dată când lucrurile ajungeau într-un punct culminant, mă sunau ai mei să vin acasă. Prin ,,un punct culminant" vreau să spun că mereu ajungea cu gura pe pantalonii mei. I-ar fi dat la o parte de fiecare dată, dar fie nu ajungeam până acolo, fie eram acolo și-mi suna telefonul. De parcă ai mei aveau senzori. Când mă gândesc mă apucă fiorii.

Câteodată când vorbesc cu Robert simt lucruri diferite. Ceva ne leagă. L-am întrebat câți ani are și am avut un mic șoc, dar nu m-am oprit din a vorbi cu el. Il simt altfel decât pe toți băieții pe care îi cunosc. Este mai matur decât oricare dintre ei. Încă nu i-am spus nimic din toate astea pentru că mi se pare și mie absurd, o copilă. Probabil lui i s-ar parea aberant.
Sunetul telefonului mă rupe din transă.

,,hei
ce faci?"

,,hello. sincer, mă gândeam la tine."

,,serios? ei, atunci e o coincidența.
adică e drăguț pentru că și eu mă gândeam la tine, nu la mine."

,,mi-ai stricat gluma pe care tocmai o scriam."

,,iartă-mă, n-o să-ți mai stric nimic."

Nu de puține ori îmi scrie chestii de genul. Îmi face promisiuni care mă fac să cred că ar vrea sa fie cu mine pentru tot restul vieții. E atât de ciudat tot ce se întâmplă. Nu mai suntem în 2008 să începem relații virtuale cu oricine. Orașul în care stă el e mai aproape de capitală decât cel în care stau eu. Dacă ar fi să fie ceva între noi, distanța nu ar mai fi o problemă peste mai puțin de o lună.

Uneori cred ca relațiile la distanță sunt mai strânse decât cele adevărate. E ca și cum ai locui în aceeași casă cu persoana respectivă. Stai in pat și vorbești cu ea, stai la masă și vorbești cu ea, poți chiar să fii în baie. Noaptea, târziu, adormi cu ultimele lui cuvinte in gând. Îți e mai ușor să îl visezi și să fiți împreună acolo. Pentru mine, Robert încă nu are chip. In visele mele e un barbat bine făcut care mă ține în brațe și mă sărută fără încetare. Suntem protejați de intunericul din camera în care ne aflăm și îi simt sărutările pe gură, gât și puțin mai jos. Niciodata nu ajunge la sâni. Sincer, aș prefera să se întâmple în realitate decât intr-un vis.

,, îmi ești dragă." îmi spunea de multe ori.

Exprimarea asta mă face să mă topesc de fiecare dată. Mă simt ca un copil atunci cand vorbesc cu el. Dar nu mă deranjează deloc asta.

,, mă liniștește prezența ta."

M-am intrebat ce îl neliniștește atunci când mi-a spus asta, dar nu l-am intrebat de ce.

Cred ca îmi era frica să nu aflu ceva despre el care m-ar fi făcut să nu îl mai găsesc interesant.

In nopțile târzii îmi spune cele mai plăcute lucruri.

,,nu cred că pot să dorm.
pot rămâne cu tine?
toată viața?"

Cred că oboseala ne face pe amândoi să fim foarte vulnerabili.

Aud din nou telefonul care îmi întrerupe gândurile.

,, și ce faci în seara asta?"

,,ies cu Kate și alte prietene. de ce, voiai să mă inviți la o întâlnire?"

,,probabil."

,, păi nu e timpul pierdut."

Îmi place să mă joc cu el ca și cum totul ar fi posibil. Nu e chiar imposibil să se urce în mașină și să conducă trei ore, dar eu una, nu aș fi pregătită încă pentru o întâlnire cu el. Niciodată nu am inceput să vorbesc cu un baiat fără să mă vadă în realitate mai întâi. Pozele pot fi înșelătoare, așa că prefer să mă vadă de la început așa cum sunt.

,, pe curând, draga mea.
distracție plăcută diseară"

,,mersi! si ție!"

,,eu o să te aștept aici.
să-mi fii cuminte, bine?"

Să-mi fii cuminte. Simt furnicaturi în tot corpul.

,,s-a facut! pa-pa."

,,te sărut."

,,și eu te sărut."

|LEAH|Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum