(Needitată) - Stresată că are 18 ani și încă este virgină, Leah începe o relație virtuală cu un bărbat mai în vârstă. După o perioadă de conversații încinse, Leah se mută în capitală pentru a studia Psihologia și pentru a fi mai aproape de Robert. C...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Încep să îi desfac nasturii până când pieptul lui e gol. Tresare când îmi simte degetele reci pe pielea lui fierbinte. Se întoarce spre mine și se apleacă să ajungă la buzele mele. Își lipește gura de a mea și îmi ia mâinile în ale lui în încercarea de a le încălzi.
— Mi-a fost așa dor de asta. De tine. În ziua aia în garaj...
Fac o pauză, iar el se întoarce spre mine.
— Să ne bucurăm de moment, nu?
Îmi spune pe un ton blând și își apropie chipul de al meu. Cu o mână îmi ridică bărbia și mă sătură. Palemele mele se odihnesc pe pieptul lui. Se așază pe canapea și eu mă urc instinctiv peste el. Pare fermecat și mă lasă să mă așez ușor pe el. Îl simt sub mine, chiar dacă amândoi suntem îmbrăcați încă. Este evident cât de mult ne dorim.
— Dezbracă-te pentru mine, Leah, îmi spune aproape șoptind. Ochii lui par injectați... de dorință.
— La fel ca la început?
— La fel ca la început, iubito. Vreau să te văd din nou.
Îmi dau hainele jos încet. Mă las îmbrăcată doar de privirea lui care e mereu fixată pe mine. Urmărește fiecare mișcare pe care o fac, iar eu îmi doresc ca momentul acesta să dureze cât mai mult, așa că fac totul lent.
Toate hainele mele sunt acum pe podea, iar eu sunt iarăși aproape de el și îi desfac pantalonii. Ne privim în ochi în tot timpul ăsta. Pupilele lui dilatate îmi arată cât de mult mă doresc. Asta voiam să văd mereu; pe el, cel de la început... cel de acum.
Amândoi goi, ne contopim. Aceeași canapea de acum mai bine de jumătate de an. Aceeași senzație, poate mai plăcută. Totul se întâmplă încet și controlat, sincronizați și nerăbdători ne apropiem de final.
Grăbesc ritmul și mă bucur de îmbrățișarea strânsă în care mă ține când se apropie momentul. Începe el să se miște repetitiv în sus și în jos. Îl simt mult mai bine și trădez asta prin gemete. Vrea să terminăm în același timp.
Mă prinde de șolduri și simt că trebuie să-mi deschid ochii.
Încruntat, dar uimit se uită la oasele care sunt aproape prea evidente. Urca una dintre mâini spre coastele mele. Simt cum își trece degetele peste fiecare. În tot timpul ăsta nu se oprește din mișcările lui, dar a încetinit.
Îi iau mâna și o duc pe sânul meu.
— Nu te opri, îi poruncesc.
Mă ascultă și în scurt timp își reia ritmul. Geme și el până ne simțim eliberați. Îmi las capul pe pieptul lui și stăm amândoi așa până ne recăpătăm răsuflarea.
***
Orele după-amiezii târzii ne găsesc în dormitor. Îmbătați după un alt moment epuizant, adormim îmbrățișați. Îmi deschid leneș ochii în lumina timidă care a mai rămas afară. Soarele aproape a apus și a colorat geamurile într-un portocaliu viu. Mă retrag din brațele lui Robert fiindcă simt că aproape mă sufoc. Mă îndepărtez puțin astfel încât să-i pot vedea chipul.
