|LEAH|

,,Valuri de energie"

CAPITOLUL XIX

De fiecare dată când mă gândeam la cum va fi prima dată, mai ales în ultimul timp, de când îl cunosc pe Robert, mi-am imaginat că totul va fi perfect. Nu mi-a trecut prin minte că tot ce voi simți va fi durere. Și în niciun caz nu m-am gândit că totul va dura atât de puțin.

Pe de altă parte, Robert pare a fi foarte satisfăcut. După ce își recapătă răsuflarea, mă ajută să mă ridic. Îmi dau seama că trebuie să merg cât mai repede la baie ca să pot să curăț sângele care a curs. Puțin rușinată mă uit înapoi spre canapea. Nu a rămas nimic pe ea, fapt care mă face să mă simt ușurată.

- Îmi dai un prosop, te rog?

Dă din cap, în semn de aprobare și apoi pleacă spre dormitor. Îmi aduce din dulap un prosop mare. 

- Poftim, draga mea.

Alintul lui îmi șterge puțin din starea ciudată pe care o am. Nu știu exact ce simt. Poate dezamăgire? Am visat prea mult la momentul ăsta și îl vedeam a fi perfect. Nu știam la ce să mă aștept, dar voiam ca totul să fie bine. Mă întreb dacă așa o să fie de fiecare dată. Dacă da, de ce e toată lumea atât de încântată de a face sex? Nu. E imposibil să am aceeași senzație de fiecare dată. Unele dintre prietenele mele îmi povesteau cât de bine s-au simțit ele. 

Am ajuns în duș pe pilot automat, condusă de fapt de gândurile mele. Cu părul prins într-un coc pentru a nu-l uda, dau drumul la apă. Stropii calzi care îmi lovesc corpul mă relaxează. Problema e la mine sau la el? Nu vreau să cred că nu e bărbatul potrivit. Vreau ca el să fie. Mă întind și ajung la gelul lui de duș. Îmi torn puțin în palme și apoi îl întind pe corp. O să miros ca el. 

Sunetul provocat de apa care se lovește de corpul meu și de cabina dușului mă face să nu aud când Robert intră în baie. Deschide ușa cabinei și se apropie de mine. Îmi ține mâinile pe umeri și mi-i masează ușor.

- Ești bine? îmi spune foarte aproape de ureche. 

Dau din cap în semn de ,,da". Dar sunt? 

Își lipește buzele de pielea din spatele urechii mele într-un sărut scurt. Își folosește mâinile de pe umerii mei ca să mă întoarcă cu fața spre ele. Mă privește din cap până în picioare. Iar eu fac la fel. Acum pot să văd totul.

Mă ridic pe vârfuri și îl sărut pe buze. Buzele lui, apa caldă care mă atinge pe spate și mâinile lui care acum sunt pe sânii mei mă fac să simt din nou bine. Mă simt din nou aprinsă.

Mâinile lui coboară pe fundul meu, mă strânge și printr-o mișcare rapidă mă ridică, iar eu îmi înfășor picioarele în jurul lui. Îmi trec o mână prin părul lui în timp ce ne sărutăm.

Își ia o palmă de pe fundul meu și o duce în zona sexului lui. Îl ia în mână și în pregătește pentru a intra din nou în mine. O fixează la intrare, apoi își duce iar mâinile unde le avea. Mă trage ușor spre el. E diferit. Senzația pe care mi-o dă acum este una diferită. Cu cât înaintează mai mult, eu mă simt mai completă. Parcă e ceea ce îmi trebuie ca să îmi umple un gol. 

- Robert... 

Spun răgușită. Tonul meu trădează plăcerea pe care o simt în tot corpul. Începe să își formeze un ritm în mișcările pe care le face. Devine din ce în ce mai rapid. Sunetul făcut de pielea lui care se lovește de a mea mă excită mai tare. 

Se trage din mine și mă lasă să stau în picioare. Le simt foarte amorțite. Mă întoarce cu spatele la el, iar eu pot să mă sprijin de peretele cabinei de duș.

Mă apucă cu ambele mâini de șolduri și intră din nou. De data asta nu o face ușor, iar ritmul este rapid de la început. Și nu îmi displace, ci din contră.

Corpul meu răspunde la fiecare mișcare a lui trimițând valuri de energie din zona aceea. O căldură îmi invadează dintr-odată tot corpul și simt cum mă eliberez de toată tensiunea acumulată. O eliberare dulce și epuizantă.

Mișcările lui Robert se opresc cu un moment mai târziu, se retrage repede și îl aud gemând. Picioarele mele rezistă cu greu, iar deși pielea mea e foarte caldă, nu mă oprește să simt descărcarea lui la fel de fierbinte. Se apropie de mine și mă strânge în brațe. Respirăm amândoi greu și aproape în tandem. 

După ce ne curățăm, oprim dușul și ieșim. Mă șterg pe tot corpul de apa care a rămas pe mine în timp ce îl privesc. El este. El este bărbatul perfect pentru mine. Acum înțeleg. Abia acum înțeleg ce îmi povesteau prietenele mele. Plăcerea.

***

Cu timpul, corpul meu a învățat să răspundă mai puternic la atingerile lui Robert. De fiecare dată când mergeam către casa lui, frica de ceea ce mi-a fost necunoscut până de curând se estompa din ce în ce mai mult. Acum așteptam cu nerăbdare să ne vedem, să ne simțim unul altuia căldura corpului, respirația sacadată și săruturile flămânde. 

Facultatea ajunsese acum pe locul doi. Mintea mea nu era atentă la concepte psihologice sau la tulburări ale gândurilor. Fiindcă eu, însămi aveam mintea tulburată. În cel mai plăcut mod posibil. Asemănătoare cu interesul pentru facultate, discuțiile cu familia mea nu mai erau la fel de lungi ca la început. Nu îi mai văzusem pe ai mei de când m-au adus în prima zi la facultate.

Curând avea să fie Crăciunul. Se apropia odată cu vacanța mea de iarnă.

Pentru că nu știam ce înseamnă să fii cu cineva în jurul sărbătorilor și mai ales pentru că nu am mai fost niciodată despărțită de familia mea, mă întrebam cum o să decurgă lucrurile anul acesta.

- Ai planuri de Crăciun sau de Anul Nou? l-am întrebat într-o zi.

Răspunsul lui a venit parcă de la altă persoană, și nu de la aceeași persoană cu care acum 10 minute am împărțit patul. 

- Da. 

Pentru că observă că simt că ceva nu e în regulă, continuă:

- În fiecare an petrec sărbătorile cu familia mea. O să plec de aici și merg să îi vizitez în orașul în care locuiesc ei. 

Tot nu sunt mulțumită de răspunsul lui și nu înțeleg de ce. E un lucru normal să își dorească să petreacă sărbătorile cu familia lui.

Îmi dau seama că înafară de momentul acesta, Robert nu mi-a pomenit niciodată de familia lui. Nu știu dacă mai are frați sau surori sau cum se înțelege cu părinții lui. 

- Nu mi-ai povestit niciodată despre familia ta. mă trezesc spunându-i.

- Pentru că nu are rost.

Din nou îmi dă un răspuns cu prea multe interpretări. Își aprinde o țigară, după care continuă:

- Stau în Virginia Lake. 

Faptul că a spus numele locului în care stau părinții lui înseamnă că vrea să știu că stau în unul dintre cele mai înstărite orașe din Marea Britanie? Aleg să ignor informația asta.

 - Același lucru o să îl fac și eu. Îmi e dor de sora mea și poate chiar și de părinți. 

Îmi zâmbește și se duce în bucătărie de unde se întoarce cu un pahar de whisky. 

Mă întind și iau de jos un tricou de al lui. Îl îmbrac, iar apoi îmi așez capul pe pernă. M-am obișnuit deja să dorm la el acasă. Probabil că îi lipsesc lui Alexis. Pe jumătate adormită, îl simt pe Robert cum se așează și el în pat. Adorm înainte să aflu dacă el a adormit ținându-și brațele în jurul meu.