De când mă știu am fost crescută în durere și sânge, dar nimic nu se compară cu durerea fără sânge. Ele două se îmbină perfect, pentru că pierderea sângelui de amorțește, iar durerea slăbește. Ochii aceia nu mai sunt de mult ai fetei ce m-a imobilizat, ce m-a făcut să simt inima mai grea ca niciodată. Sunt ochii cuiva ce a trăit sute de ani, și care nu mai are milă față de persoanele pe moarte. Poate că deja îl văd pe cel ce-mi va face eternitatea să treacă mai greu, cel ce mă va chinui și mă va schilodi la nesfârșit. Un demon al Satanei, ce un om a fost cândva și la fel ca mine un stăpân avea, doar că el un pact periculos a făcut, în timp ce eu m-am temut.
