Necaz

258 23 0
                                    

     -Nu sunt cine crezi... asculta, copila, trebuie sa-mi asculți vocea atenta și sa înțelegi tot ce spun, ai inima întunecată, iar ochii-ți sunt mici safire negre, asupriți de furtunile nesfârșite ale furiei și nedreptății. Stăpânul tău nu e atât de sfânt pe cât mintea ta aburita crede... eu sunt... salvatorul tău. Sunt aici pentru a te ajuta sa uiți de acel domn rău, de stăpân și de voci.

        Nu l-am luat în seama, m-am enervat, mi-am ridicat palma ca sa îl lovesc pentru faptul ca l-a sfidat pe stăpân, dar s-a uitat în ochii mei și mi-a atins sufletul cu o raza micuța și alba. Am tăcut.

PosedatUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum