Mă uit la el cu atenție, îi examinez fiecare petice de față, mă fascineaza, ochii lui mă hipnotizează, ce am făcut sa merit asta? Ce am păcătuit atât de tare încât trebuie acum sa stau aici, închisă, cu un om pe care nu-l cunosc, un domn misterios, ca în filmele din casele victimelor, stăpânul m-a avertizat sa scap, dar e greu, e mult prea greu, peste tot sunt oameni în alb, cavaleri cu măști imaculate ce le acoperă feţele.. Domnul străin mă tot ia în brațe, vreau sa scap, dar nu pot, nu mă lasă ceva din interiorul meu, de ce nu l-am omorât încă?