Slytherin-ul din inima mea

~32~

   Nu avea sa fie niciodata normal sa il mint pe Aaron. Uram, uram cu toata fiinta mea, sa il mint.
   Nu suportam sa ma prefac ca nu am auzit sau sa ii spun ca nu am remarcat pe nimeni. Nu ar fi avut sens sa ii dau un nume aleatoriu, de oarece eram sigura ca si-ar fi dat seama.
   De aceea, in fiecare an perioada vacantei de iarna era umbrita de intrebarea pe care mi-o punea mereu.
   -Simti ceva pentru vreun baiat, Gizeh?
   Eram din nou eu si cu el, ca in fiecare  an amarat, incercand sa vorbim cat mai mult, inainte de a ajunge la Hogwarts. Fusesem uimita ca ma urmarise pana in tren, unde ii ignorase pe ceilalti, inclusiv pe Eliot, doar pentru a sta cu mine.
   Apreciam efortul lui de a ma trece si pe mine in revista. Imi placea cand isi arata latura frateasca, asta cand nu era gata sa sara la gatul cuiva.
   -Da, e cineva special anul asta.am raspuns
   Nu voiam sa îmi mai mint fratele niciodata, nici in situatia asta. Avea sa afle, oricum, in cazul in care mi-aș da seama ca nu insemn absolut nimic.
   M-a privit socat, de parca aruncasem o bombă in compartiment. Nu eram o ucigasa in serie, în orice caz, asa ca nu avea sa moara aici. Fratele meu arata de parca ii spusesem ceva astronomic, ceva neimaginabil.
   Arata...speriat, dar si bucuros. Asta puteam deduce, dupa zambetul siret din colțul gurii si ochii verzi.
   -Stii ca sunt aici pentru tine oricand, da? Daca te atinge si cu un deget, eu si baietii suntem gata sa sarim pe el, fara nicio ezitare.mi-a comunicat
   L-am privit amuzată, amintindu-mi cum facuse in copilarie, cand ii spusesem in joaca ca indrageam un vecin. Fusese o minciuna, iar el isi daduse seama imediat, cu toate ca se speriase.
   Aaron era speriat de faptul ca as putea sa am inima si mai franta, daca asta era posibil. Probabil se gândea ca nu pot sa imi mai permit un esec in viata, pentru ca as fi clacat iar. As fi clacat mai rau.
   Dar, oare mai avea si alt motiv? Încerca, printr-o întrebare ciudata, sa afle alceva de la mine?
   -Ce vrei sa stii cu adevarat, Aaron? Sunt sigura ca nu ai fi reactionat asa, in mod normal.l-am intrebat acuzator
   Si-a mușcat buza de jos, facandu-ma, din nou, sa ma gandesc la obiceiul meu prostesc de ai imita gesturile. Asta era o alta problemă de a mea, doar ca nu asa de grava.
   Cu toate astea, fratele meu ascundea  ceva, imi ascunde ceva. Sau nu stia cum sa intrebe.
   Chiar trebuia sa ii scot cuvintele cu clestele? Nu mai aveam timp si nici chef de asta, in ultimul timp.
   -Esti sora mea si te iubesc din toata inima, asa ca nu vreau sa suferi. Stiu ca suna ciudat, dar ai...făcut ceva?m-a intrebat insfarsit
   M-am incruntat usor, dar nu din cauza ca ma deranja intrebarea si pentru ca nu stiam ce raspuns sa ii dau. Cum ii explici fratelui tau, dupa ce ca el a vrut sa afle, ce ai facut?
   Voia sa stie, cu siguranta, daca trecusem de acel prag. Era o intrebare pe care o auzeam mereu de la mama, vrand sa stie totul despre viata mea.
   Era cu totul alceva cand propriul meu frate ma intreba si asta era si mai rau, de oarece nu stiam ce il apucase. Ce avea in cap?
   -Nu, a fost cineva cu care, ei bine, m-am sarutat si ne-am apropiat putin, dar nu. Nu m-am culcat cu nimeni.l-am lamurit
   Parea ca, prin cuvintele mele, tocmai ii luasem de pe umeri o povara imensa. Asa de importanta fusese chestia asta pentru el?
   Nu ma gandisem niciodată ca Aaron ar fi asa interesat de viata mea.
   -Suna ciudata ca am întrebat asta, dar au fost destule dati in care am crezut ca cineva te forta. Am dusmani, iar niciunul dintre ei nu s-ar da în lături de la a te forta.mi-a explicat incruntat
   L-am privit de cateva ori, incercand sa imi dau seama ce spusese cu exactitate. Eram o arma, de care dusmanii lui aveau nevoie? De asta ma intrebase mereu daca exista, undeva, un baiat pentru mine? Ii fusese frica sa nu fiu doar un pariu stupid sau o razbunare proasta.
   Aparent, fusesem in pericol tot timpul, nu doar cand crezusem eu. In aparenta parea ca vorbesc cu toata lumea pentru ca imi place si asa era, insa unii erau acolo, langa mine, doar cu un scop.
   Durea, durea si asta. Nu atat de tare cat ar fi trebuit, dar ma durea.
   -Sa inteleg ca niciodată nu iti pasa cu adevarat daca ma atragea cineva? Pentru tine am fost mereu sora ce poate fi aruncata in patul cuiva imediat, nu? Ma crezi o tarfa sau ce?am rostit apăsat
   Tonul meu era unul ridicat, fortandu-ma sa par nervoasa. Daca pana si Aaron crezuse, macar o data, ce imi spusese Alexei, ar fi fost un cosmar.
   -Gizeh, nu am vrut sa zic asta. Doar ca...a incercat el sa explice
   I-am intins spatele, deschizand usa vagonului si ramanand in pragul ei inca putin. Nu imi placea sa ma razboiesc cu el.
   -Doar ca ai crezut mereu ca cineva o sa iti arunce in fata un clip cu mine si un tip. Halal sustinere, fratioare.i-am replicat
   Prima mea zi începea asa, in felul asta idiot. Cu toate astea, nimeni nu se aștepta sa fie o zi asa proastă. Nici eu nu ma asteptam sa il gasesc pe Lestrange in camera de zi, asteptandu-ma cu mainile împreunate  la piept.
   Asta da belea! Cum naibii sa il asculti, cand tot ce vezi e corpul sau?

Lestrange e mai sexy ca oricând si a revenit în forță. Ce credeti ca se va întâmpla? La multi ani celor cu numele de Andreea/Andrei(chiar si mie, de ce nu) si multumesc pentru  700 de ochisori❤