~23~

182 16 7
                                    

   Ziua balului se apropia repede, iar eu eram prea ocupata cu aranjamentele ca sa ma gandesc la alceva.
   Aveam atetea de făcut încât nu stiam cum mai apucam sa inchid un ochi noaptea. Stiam ca o fac, dar motivul era unul pe atat de surprinzător pe cat de deranjant.
   Adormeam doar pentu ca el era acolo, pentru ca el vorbea cu mine si ma tinea in brate pana cand adormeam. Iar acest el imi devenise drag, facandu-ma sa inteleg ca nu am nimic de pierdut.
   Acest el ce ma salvase de furtuni nu era nici pe departe Lestrange. Acest el ce imi fusese aproape in ultimul timp era Scorpius.
   Ranjeam ca o idioata cand imi dadeam seama ca mă jucam cu focul, mizand in schimpul unor simple momente de fericire toata viata mea. Eram proasta, dar haosul lui Alexei ma spulberase, iar faptul ca in fiecare seara o nouă fata cadea in patul lui ma innebunea.
   Imi placea haosul lui, il adoram, de fapt. Imi pierdusem orice ratiune în timpul anilor, sperand doar ca el sa ma vada altfel o data. Nu trebuia sa o spun cu voce tare ca sa cred, pur si simplu stiam crudul adevar: ma indragostisem nebuneste de Alexei Lestrange.
   Cu toata astea, de ce nu as fi dat o sansa câtorva momente vesele? Daca el nu putea sa ma vada, pentru ca era alta mereu in fata mea, de ce putea Scor?
   Malfoy nu ma iubea, cu atat mai putin sa vrea sa o faca. Voia doar sa ne bandajam ranile, fiind singurul care vazuse in ochii mei cat de mult tineam la varul sau. Scorpius chiar stia ca am nevoie de o mana ce sa ma traga încet, incet, din haos.
   Iar Malfoy avea nevoie de cineva care sa ii scoata o anumita roscata zâmbitoare din cap. Avea nevoie de cineva care sa il faca sa rada, ca el sa o poata uita pe Lily. Maretul Scorpius Hyperion Malfoy era îndrăgostit de verișoara mra, iar ea ii era de-a dreptul imposibila.
   Al nu ar fi trecut niciodata peste asta, asa cum nici Aaron nu ar fi trecut peste faptul ca eu sunt indragostita de prietenul sau.
   Pe de alta parte, era mai simplu sa ma vada cu Scor. Ii era prieten, dar stia ca daca ceva s-ar fi intamplat intre noi, prietenia lor nu af fi fost stricată de tot.
   Aaron tinea prea mult la Alexei, iar el nu era asa de egoist incat sa sacrifice prietenia lor de dragul meu. Eu nu insemnam nimic pentru blondul cu ochii albastri.
   -Mai esti aici? Credeam ca au plecat toti.a spus o voce calma
   Nu imi dadusem seama ca ramasesem pe loc în biblioteca, unde linistea domnea deja la ora cinei. Nimeni nu era acolo in weekend, normal. Doar Eliot putea sa fie intr-o camera plina de carti la ora asta.
   Pana la urma, se tinuse dupa mine 2 luni, urmandu-ma in fiecare librarie si biblioteca magică.
   -Nu prea mi-e foame. Am mancat ceva pe fuga cand aranjam sala.i-am explicat
   Inca nu il iertasem si nu aveam sa ii iert vreodata pe deplin ce făcuse, dar nu merita sa ma port cu el asa. Mai ales ca Aaron incepuse da tina asa mult la el, cu toata ca motivele lui imi pareau ciudate.
   Nu voiam sa cred ce gandeam, pana cand nu as fi avut confirmarea fratelui meu. Cu toate astea, imi parea bine pentru el.
   -Ai un minut?m-a intrebat inapoi
   Am incuvintat, invitandu-l sa se aseze langa mine. A zâmbit, inainte sa inceapa discutia.
   -Stiu ca nu are rost sa imi cer scuze, sunt constient ca nu o sa ma ierti niciodată pe deplin. Cu toate astea, crezi ca am putea sa ne intelegem? Nu ți-aș cere niciodata sa fi prietena mea, dar vreau sa stiu ca nu ma privesti cu ura.mi-a explicat
   L-am privit pe deasupra unei carti groase, ce statea pe masa. Macar asta nu urma sa fie o decizia asa grea si tragică. Luasem prea multe din astea in ultimele saptamani.
   -S-a facut, Eliot. Dar, doar daca vi la următorul meci.l-am iscodit eu
   A chicotit incet, amintindusi, probabil, de batrana biblioteca.
   -Asa ramane, Gizeh. Apropo, mergi la bal, nu? Vreau sa iti fur un dans.mi-a raspuns zambind
   Am aprobat timida, in timp ce imi luam lucrurile. M-a urmat pana in dreptul intrari, unde ne-am despărțit zambind. Cand am intrat in camera nu l-am gasit acolo, asa ca am profitat, urcand in camera mea. Urma sa ma arunc in pat, sperând ca Scorpius sa ma tina iar in brate, urandu-mi noapte buna.
   Imi lipsea blondul cateodata, dar nu atat de mult cat imi plăcea el. Era cu totul alceva.
   Mi-am gasit usa deschisa, facandu-ma sa întru mai ingrijorata. Uitasem sa o inchid, oare?
   Da, pentru ca înăuntru i-am gasit pe Lestrange si Malfoy, omoranduse reciproc din priviri. Pareau doi lei inchisi in cusca, ce voiau sa se omoare reciproc pentru prada. Ochii aia gri si aia albastri se intimidau reciproc, transmitandusi ura tacut.
   -Asta nu o sa iasa bine si o stii. Nu o meritit, o sa o ranesti.i-a reprosat acid Alexei
   Nu mai vazusem acea privire a lui pana acum. Parea...manios pe el, nu pe varul sau sau alcineva. Pur si simplu arata de parca furtuna din ochii sai se indreptase spre proprieterul ei, nu spre altceva.
   1-0 pentru mine, Lestrange.
   -Esti gelos ca ii place compania mea, Alexei?a întrebat Malfoy
   Blondul meu și-a ridicat capul, începând sa rada incet. Parea asa nebunesc, dar imi placea. Adoram totul la el, pana la urma.
   -Sa te placa mai mult? Gresesti, Scor, pentru ca eu sunt aici, pe cand tu incerci doar sa o uiti pe Lily.i-a reprosat acid
   Pumnii lui Malfoy s-au inclestat incet, iar eu ma pregăteam deja sa intru in camera. Totusi, nu imi strica putin spectacol.
   -Ce e asa rau ca ne bandajam ranile? E distrusa, smulsa de realitate si aruncata într-un haos crunt. E pierduta, iar tu stii asta. De ce nu ma lasi sa o ajut?l-a intrebat acuzativ
   Of, se pare ca reusisem sa il fac pe Malfoy prietenul meu. Poate reusisem putin prea bine.
   -Nu are nevoie de tine, Scorpius. Ramai in banca ta, pentru ca fata asta e a mea pana ma hotarasc ca nu ma mai atrage, sa iti fie clar.a anunțat nervos
   Ce eram? Cine eram pentru el? Se simtea atras de mine. Am zambit, la auzul acestor vorbe, decizand sa mai asist putin la spectacol.
   Cine stie, poate in cateva minute urma sa spuna ca ma si iubeste. Nimic nu ma surprindea la el.

Si...Malfoy intra in scena! Imi pare rau pentru greseli, am teste la fizică și chimie, asa ca nu am apucat sa corectez în amănunt.
  
  

Slytherin-ul din inima meaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum