Slytherin-ul din inima mea

~24~

   Ma simteam prinsa într-un film incuiat, asa de tare dispretuiam entuziasmul lui Amethyst. Cine se gândise ca blonda urma sa ne traga pe mine si Lily pana in Hogsmade, ca sa ne luam rochii?
   Verisoara mea injura in barba, facandu-ma sa ma simt putin mai linistita. Nu de alta, dar Lily era pe aceasi lungime de unda cu mine, atunci cand mergeam la cumpărături.
   Pe scurt, imi placeau, dar o data ce Amethyst ma tara dupa ea ajungeam sa le urasc.
   Am intrat in cateva magazine micute, inainte sa gasim magazinul doamnei Circe. Magazinul era cel mai mare, dar si cel mai scump, asa ca nu obisnuiam sa vedem multe fete prin zona. Uram sa o zic, dar eram conștientă de averea familie, ce era uriasa si crestea treptat.
   Madame Circe, asa cum a insistat sa o numim, era o vrăjitoare de 50 de ani, putin mai rotunda. In schimb, avea niste gusturi excelente si vorbea deschis. Imi placea de ea.
   Ne-a condus, profitand de faptul ca eram singurele ei cliente. Parterul era plin de pantofi, asa ca am decis sa venim la sfarsit, cand aveam o idee in cap, macar. Aproape a luat-o printre noi, atunci cand si-a amintit ca avea niste clienti la etaj.
   Nimeni altii decat Alexei, Aaron, Scorpius si Albus. Au, o sa doara putin întâlnirea asta.
   Ne-am salutat, înainte să fim trasi într-o mie de parti de cate o angajată, ce se presupunea ca trebuia sa ne faca munca mai usoara. Pe naiba, stiam eu mai bine culorile decat femeia aia.
   Am probat pe putin 20 de rochii, pana  sa imi dau seama ca voiam ceva diferit. Voiam ceva ce sa mi se potriveasca, fara sa imi pese de alcineva. Eram o Black, pana la urma.
   I-am spus toate astea asistentei, ce a venit imediat cu o rochie lunga. Stiam ca era perfecta. Rosie, lunga pana in pamant si cu spatele gol. Aia era, aleluia!
   I-am luat-o din maini, intrand fara sa o mai intreb in cabina de proba. Am zambit ca o idioata cand vânzătoarea a aprobat tacut, lasandu-ma cateva minute sa ma decid.
   Imi placea, al naibii de mult! Aveam sa fiu criticată pentru spatele ala, cu siguranță, dar nu imi pasa. Nu imi pasa de alcineva, sa fiu sincera.
   -Arati minunat.a spus o voce masculină.  
   M-am intors imediat, dand de imaginea lui Alexei, ce ma astepta. Imi zambea sincer, privindu-ma in acelasi timp. Daca pana atunci voiam sa o iau, cu siguranta dupa ce ma complimentase aveam sa o iau.
   -Chiar crezi? Tata m-ar omora.am soptit
   L-am auzit razand, asa ca mi-am permis si eu sa chicotesc. Pana si el stia ce fata facea tata de fiecare data cand purtam ceva mai decoltat. Era un tata protectiv, ce nu lăsase niciun baiat in preajma mea.
   Era tata si il iubeam, foarte mult.
   -Sa spunem ca eu sunt vinovat, daca întreaba ,da? Imi place prea mult cum iti sta cu rochia asta, ca sa nu o iei.mi-a cerut
   M-am blocat pentru cateva secunde, inainte sa ii zambesc, intrand in cabina. Tocmai recunoscuse ca e atras de mine, pentru a doua oară. Asta mergea bine, mi-am spus singura.
   Am luat rochia in mana, infofolindu-ma bine înainte sa ies. L-am gasit la parter, stand de vorba cu Madame Circe, ce tocmai ii dadea o pungă. Eram curioasa ce alesese.
   Mi-am luat si eu rochia, profitand de ocazie si iesind o dată cu el pe usa. Vantul de decembrie era obositor, in aceasi masura in care era si rece. Cu toate astea, imi placea iarna. M-a luat de mana, simtind amandoi cum degetele ni se unesc. Atingerea lui ma facea sa uit de orice, de orice frig sau raceala.
   -Ce zici de o ciocolata calda? Fac cinste si poate mai vorbim.m-a iscodit agil
   -Cand vine vorba de ciocolata sunt prima, Alexei, doar ma stii.i-am raspuns  repede
   A zambit, trăgându-ma mai aproape de corpul sau solid. Nu degeaba era inaintas, pana la urma. Nici acum nu intelegeam cum, eu, asa de firava, ajunsesem inaintas. Eram înaltă, o sriam prea bine, dar tot nu imi explicam de ce ma simt asa de bine cand sunt in fata. Sangele de Black, poate.
   Familia avea mereu asteptari de la mine, asa ca, atunci cand am inceput sa merg la judo au fost in extaz. Pentru noi, sportul a fost mereu ceva interesant, fie ca era magic sau magemesc. Ma amuzam teribil cand tata ne povestea cum decurgeau antrenamentele lor, mai ales ca mama fusese in aceasi echipa cu el.
   Nu il întrebasem niciodată de ce nu alesese o carieră in Quidditch. Era talentat, dar de fiecare data ma gandeam ca poate a vrut sa fie langa mama.
   Pe de alta parte, eu mereu simpatizasem cu sportul, asa ca ma incurajasera cu totii sa merg inainte. Aaron era entuziasmat la fiecare meci al meu, pentru ca mama facea prajituri cat pentru toata Anglia. Stiam ca si fratele meu era acolo, chiar daca pierdeam sau câștigam.
   Aaron era geamanul meu, asa ca jumatate din inima mea nu putuse fi niciodată distrusa. Aaron era jumătate din mine.
   Nici nu mi-am dat seama cand am ajuns la bar, asezandu-ne amandoi într-un separeu. Adoram chestiile alea, erau asa comode.
   Mi-a intins o sticla de bere cu caramel, uitand de ciocolata pe care mi-o promisese. Asa credeam, dar zambetul lui discret mi-a aratat ca o facuse intentionat.
   Sa te duci undeva, Lestrange!
   -Ai de gand sa ma imbeti?l-am intrebat amuzata
   -Inca nu am ajuns la vin, Gizeh. Te iau usor.mi-a raspuns
   Am dat drumul unui ras frumos, nebagand in seama amuzamentul de pe chipul sau. Iubeam si mai mult totul la el, cu fiecare secunda care trecea.
   -E clar ca ai ceva sa imi spui. Ce e?l-am intrebat
   S-a strambat, nemultumit ca imi dadusem seama de planul sau. In realitate era extrem de greu sa il ghicesti, dar eu învățasem sa vad ce gandeste.
   -Scorpius...nu e bun pentru tine.m-a avertizat
   L-am privit chioras, in speranta ca nu avea sa ma certe. Tocmai el. El se gasise sa imi ceara explicații. Nu era el cel care schimba fetele ca sosetele? Sunt sigura ca nu am gresit persoana.
   -Am auzit tot ce i-ai spus, Alexei. Nu e nevoie sa reiei din nou discursul ala. Cu toate astea, nu ai dreptate.i-am marturisit
   A fost randul lui să isi schimbe pozitia, ramand sprijinit de spatarul scaunului de lemn. Voia sa joace jocul asta cu mine, aparent.
   -Cine ti-a frânt inima, Black? Nu erai tu cea care susținea ca un Black nu se lasă calcat in picioare niciodata? Ti-ai lasat inima, ca sa o găsești bucatele.mi-a rapsuns
   Il priveam masca, de parcă imi picase fata. Nu voia raspunsul la intrebarea asta.
   -De ce?a repetat calm
   M-am ridicat de la masa, luand-o spre iesie, nu înainte sa ii raspund din mers.
   -Eu ma intreb zilnic de ce, Alexei. Ma blestem, cand ma intreb de ce m-am indragostit tocmai de tine.
   Nu credeam ca asa o sa se termine ziua mea. Se terminase, ii spusesem cuvintele alea: m-am indragostit de tine.

Pur si simplu mi-a fost prea greu sa scriu capitolul asta, au fost prea multe sentimente puse pe o foaie de hartie si nu as putea explica cum m-am simtit, pentru ca doare al naibii de tare sa nu fi iubit înapoi. Sper sa va placa si , pentru cineva special, repet: m-am îndrăgostit de tine.
Pentru dragele mele prietene,care ma încurajează mereu:
un_inger_decazut
VanessaAlexSevilla13
Ale_Marie2000