Slytherin-ul din inima mea

~12~

                            "Nu-mi spune ca cerul
                             e limita, atunci cand
             exista urme de pasi pe luna."
  

    I-am dat un cot lui Scorpius, dorindu-mi sa il fac atent macar cinci secunde la prostia ce ne-o releta profesorul.
   -Stiu lectia pe de rost, Gizeh.mi-a raspuns plictisit
   -Arogantule.i-am soptit inapoi
   S-a rezumat in a rade incet, punand o mana dupa gatul meu. M-a tras spre el, facandu-ma sa imi doresc sa il simt mai aproape. Priveam in ochii lui si vedeam o flacara nemai intalnita, ceva nou si misterior.
   De cand avea Malfoy efectul asta impotriva mea? De cand mi se parea ca misterul ce il inconjura era interesant?
   Am lasat asta pentru alta data, parasind sala de Istorie. Avea dreptate totusi, arogantul. Nimeni nu stia mai bine dacat el lectiile, iar misiunea lui in viata parea sa fie datul peste nas lui Binns.
   Macar de eu as fi retinut mai repede ce spunea. Imi placea materia, dar lectiile imi intrau cu incapatanare in cap intotdeauna.
   -Gizeh!m-am auzit strigata
   Mi-am intors privirea spre Alexei, ce se apropia de mine, iesind dintr-un grup de fete. Ghinionul meu era ca Prudence ma privea mai mult decat nervoasa, provocandu-ma din priviri. Avea sa fie un an lung si obositor.
   -Avem Potiuni inpreuna. Baietii sunt acolo deja.mi-a aruncat in treacat
   Am confirmat, încercând sa ii evit privirea. Pur si simplu ma evitase, o data ce iesisem din dormitorul sau. Dupa ce ma tinuse ore in sir in brate, provocandu-i o criza de nervi fratelui meu a fost pur si simplu mai rapid, fugind de fiecare data cand ma vedea. Ma intrebasem ce pătise, dar nu puteam gasi un raspuns clar oricat de mult cautasem.
   Ce ii facusem asa grav, in cat fugise mai repede ca la un mararon magemesc?
   -Ce..am inceput sa spun
   M-am oprit in mijlocul usii, privind sala ce imi aminteam sa fie de Potiuni. Daca eu nu injurase o facuse Alexei, pentru ca vreo doua fete timide s-au strambat, auzindu-i vorbele. Se pare ca efectul Lestrange nu cazuse si asupra lor. Norocoasele!
   -Ati ajuns, e minunat! Va rog, luati-va un loc! Sunteti o pereche minunata!a rasunat vocea lui Slughtorn
   Mainile sale grasute ne-au impins de la spate, fortandu-ne pe amandoi sa ne lipim unul de altul. I-am zarit pe Scorpius si Albus, stand in aceasi pozitie in drepata noastra. Am aruncat o privire si dupa fratele meu, reperandu-l langa Eliot.
   Macar scapasem de el, cu toate ca muream in interior cand vedeam cat de bine se inteleg cei doi.
   -Ce face acum?am intrebat oftand
   Malfoy m-a privit amuzat, inainte sa imi explice cum stateau lucrurile defapt.
   -Ne pune pe echipe si primim cate o potiune, ce trebuie realizata in grup. Luam notite si alte cacaturi pana venim din vacanta, ca dupa aceea sa prezentam totul. O idee ce i-a venit pe moment, cred.a explicat binevoitor
   De ce era asa interesat de materia asta, asa, deodata? Stiam ca lui Scor nu ii plac Potiunile, chiar daca are note mari.
   -Asa, suntem toti!a adaugat profesorul
    A dat din bagheta usor, facand sa apara un podium micuț. A urcat gratios la locul sau, aranjat pana la ultimul fir de par. Nu il vazusem niciodata pe Slughtorn imbracat normal, el alegand mereu ceva ce sa il scoata din monotonie. Fiecare petrecere de-a sa era un nou prilej de a-și etala povestile interesante, iar fiecare ora petrecuta in sala subterana insemna un costul nou si luxos.
   Nu exista cineva la fel ca Horace Slughtorn.
   -Am onoarea sa va prezint noul proiect pentru anul pre-terminal!Sunteti grupati cate doi, nu-i asa? O sa trec pe la fiecare cu acest castronel, iar unul dintre voi va trebui sa aleaga o potiune. Cand reveniti din vacanta astept informatii precise despre ea si de asemenea, o mostra generoasa.a informat publicul larg
   A coborât alergand si impiedicandu-se in propriile picioare de cateva ori, pana sa ajunga in dreptul bolului ce conținea niste biletele albe. Maini tematoare au inceput sa extraga incet potiuni care mai de care, facandu-ma sa ma stramb.
   -Toate sunt grele.i-am soptit partenerului meu
   Si-a trecut nervos mana prin par, stiind ca nu ma intrece nimeni cand vine vorba de materia asta.
   -Oo, de cand astept! Mai sunt trei potiuni, iar una cred ca vi s-ar potrivi perfect!a afirmat profesorul
   Era chiar in fata lui Alexei, care il privea într-un fel caraghios. Nu imi puteam stăpânii rasul, privind imaginea din fata mea. Slughtorn era cu 15 cm mai scund decât mine, iar intre el si Lestrange era o diferenta de vreo 20 cm.
   -O facem amandoi.m-a anuntat
   Am dat sa protestez, nici nu ma gandisem sa aleg eu. Dar orice spunea el era lege, se pare. S-a strecurat in spatele meu, iar mana sa a prins-o pe a mea. Atingerea lui mă paraliza, facandu-ma sa imi imaginez mai mult decat era nevoie. Ii simteam respiratia pe gat, iar lucrul asta nu ma ajuta deloc. Speram doar sa nu ajung gelatina sub atingerea lui. Mainile noastre impreunate au ajuns in bol, lasandu-ma pe mine sa aleg.
   -Amortentia!a strigat Slughtorn
   Parea in al noualea cer, in timp ce mie imi picase fata. Cat ghinion puteam sa am într-o singura viata? Se pare ca in cazul meu e un ghinion constant.
   -Deja astept.mi-a soptit in ureche
   M-am relaxat, lasandu-ma in bratele lui si nepasandu-mi de nimic alceva. Ce mai conta daca imi luam cateva clipe de liniste, in bratele lui? Aveam sa fac cu el o potiune a naibii de complicată, pana la urma.
   Nu m-aș fi gandit niciodata cat de importanta o sa fie potiune asta afurisita de dragoste.

Oare ce ati simti, daca ati prepara Amortentia? Astept pareri💞