Slytherin-ul din inima mea

~36~

   Eram prea indragostita de el ca sa gandesc clar. Nu ma gandisem nicio clipa ca doar noi doi lipsisem de la petrecerea aia idioata si ca ratasem partea a doua a turului.
   McGonagall a tipat jumătate de ora la mine, nelasandu-ma sa spun nimic, prea furioasa ca ii stricasem aranjamentele. Turul urma sa fie reprogramat, pentru ca multi nu ajunsesera.
   Ne alesesem amandoi cu treburi suplimentare, asta pentru ca directoarea era furioasă pe noi. Imi petreceam weekend-urile ingropata in hartii. Partea buna era ca blondul se plictisea repede, lasand orice treaba si începând sa ma sărute doar cum el stia.
   Firar, aproape ne prinsesera McGonagall si Slughtorn in timp ce ne-o trageam. Alexei era al dracului de manipulator cand voia, iar asta se întâmpla zilnic. Făceam sex cat de des puteam, in orice moment liber si nu ma saturam niciodată de el. Exista o persoana mai nebuna decat el, ca sa isi propuna sa facem sex in debara?
   Zilele treceau incet, in timp ce noi incercam sa nu dam nimic de banuit. Cum sa reusim, daca aveam acelasi grup de prieteni? Din fericire, Aaron paruse prea ocupat pentru a mai observa si ca lipsisem la aceea petrecerea.
   Pe alta parte, Malfoy ne privea chicotind de fiecare data, banuind mai mult ca sigur o parte din adevăr. Ar fi fost bine daca reusea el sa isi rezolve  problemele, in loc sa stea dupa noi. Lily ramasese, ca întotdeauna, slabiciunea lui. Albus parea prea ocupat sa o faca pe arogantul, facandu-ma si pe mine sa ma intreb ce se întâmplase intre el si Amethyst.
   Lumea era într-o continua miscare, doar eu si el paream sa rămânem nemiscati, atunci cand prindeam cateva momente libere. Tot universul se oprea într-o secunda, atunci cand stăteam in bratele blondului.
   Si imi plăcea, imi placea la nebunie sa aud cum imi sopteste in ureche, sa il aud gafaind din cauza mea, sa ii aud rasetul. Eram indragostita pana peste cap, iar el era la fel.
   -Cum dracu ai reusit, Gizeh? Te iubesc asa de tare incat sunt in stare sa tip in salon numai asta.mi-a marturisit într-o seară
   Am zâmbit rusinata, intorcandu-ma spre el. Brațele lui au ramas tot pe spatele meu, mangaindu-ma. Mi-am unit buzele cu ale lui, sarutandu-l lent. Stiam ca adora cand luam initiativa.
   -Asa cum ai reusit si tu, Alexei.i-am repetat incet
   A ras, a ras din nou, facandu-ma sa ma inmoi si mai mult. Nu, nu eram nici pe de parte topita. Starea aceea diaparuse, o data ce incepusem sa imi repet in minte ca era iubitul meu, ce naiba.
   -In mod nornal nu te-aș lasa sa pleci, dar avem o potiune de făcut. Mai ti minte?m-a intrebat imbufnat
   L-am privit amuzata atunci cand si-a dat ochii peste cap. M-am ridicat incet din bratele lui, facandu-l sa maraie neputincios. Se astepta cineva ca el, maretul Alexei Lestrange, sa ajunga dependent de mine?
   M-a urmat plictisit, in timp ce amândoi ne consultam in legatura  cu potiunea. Amortentia era, pe cat de interesanta, pe atat de grea. Majoritatea ingredientelor erau rare, iar eu trimisesem scrisori peste tot, doar sa gasesc ce imi trebuia. Reusisem, dar mai aveam de adaugat ceva.
   Sange de Acromantula.
   Imposibil de gasit printr-o Spiterie, cu toate ca un vânzător a vrut sa imi ofere sange de dragon. Nu, potiunea asta nu mergea fara sange de Acromantula. Asta da chestie. Ultima solutie era sa ii cer profesorului Slughtorn, ce urma sa mi-o dea doar in schimbul unei semnături din partea mamei. Uram cand imi cerea lucruri de la ea, nu ca n-ar fi avut destule.
   -Am niste treaba cu baietii, dar o sa vin mai tarziu. Te descurci?s-a interesat
   -Ma duc la Slughtorn si rezolv eu.l-am asigurat
   M-a sarutat lung, înainte sa iasa pe  hol. I-am auzit pasii departandu-se, iar eu am iesit, luand-o spre biroul profesorului de Potiuni.
   Holurile erau prost luminate, iar cele din subteran erau aproape neluminate. Am mers incet, asigurandu-ma ca nu ma impiedic de nimic, eram o împiedicată. Cativa pasi sonori s-au auzit in urma mea si tot corpul mi-a fost trantit de un perete, facandu-ma sa tip.
   Doua maini puternice le-au prins pe ale mele, lipindu-ma de perete. Eram incoltita, al dracului! Nu puteam sa misc niciun muschi, cu toate ca in caz normal l-aș fi batut mar. Am ramas stana de piatra, cand i-am recunoscut chipul. Facusem judo atatia ani, dar acum eram moarta de frica, luata total prin surpindere de cine ma atacase. Green era exact in fata mea, privindu-ma siret.
   Si-a lipit corpul mai mult de al meu, facandu-ma sa tip. Spatele imi sangera deja, iar cotul era plin de sânge. Mi-a prins parul intre degete, analizandu-ma. Eram incoltita de el, iar nimeni nu ma auzea. Puteam sa tip ore, ca nu avea cine sa ma salveze.
   -Asa deci, ti-a iesit cu Lestrange, nu? Ce fata rea esti, Gizeh. Nu ți-am spus ca ar trebui sa vi cu mine la bal, iar tu l-ai ales pe el?a inceput sa vorbeasca furios
   Buzele sale au ajuns pe gâtul meu, lasand muscaturi. Am continut sa ma zbat, incercand sa scap din bratele lui. Voiam sa scap de cel ce devenise monstru.
   -Devoratorii inca sunt uniti, suntem puțini, dar puternici. Nu s-ar supără  nimeni daca ne-am juca putin, înainte sa te duc la ei, nu-i asa?a continuat  apasat
   Am tipat, impingandu-l de pe mine. L-am luat pe nepregătite, reusind sa ii dai doua palme, înainte sa o iau la fuga. Fugeam sa ma salvez, fugeam mancand pământul, fara sa arunc o privire inapoi.
   Nu m-am oprit decat la infirmerie, unde Madam Pomfey a pus totul cap la cap, in timp ce ma asculta povestind in lacrimi. Cum de patisem asa ceva?

Ultimul ei monstru a fost Green, trebuia sa se întâmple ceva. Mai sunt patru capitole, sper sa va placa.