Slytherin-ul din inima mea

~28~

              In final, doar el reusise sa ma faca sa iubesc orbește.

    -Cum am putut fi atat de aerian si sa nu imi dau seama ca era insarcinata? Sunt un idiot!se certa tata
   Eram tot in bratele lui Aaron, incercand pe cat posibil sa ma linistesc. As fi putut sa ma cert cu tata, sa ii spun ca el fusese un mare prost, pentru ca acceptase departarea noastră.
   De data asta nimeni nu vorbea, așteptând parca sa spuna chiar Merling ceva. Ei bine, asta nu se va intampla prea curand.
   M-am ridicat incet, departandu-ma de fratele meu. Simțeam amandoi ca o sa explodez incurand si cu toate astea aveam dreptul. Aveam deptul sa ii bag tatalui nostru mintule in cap.
   -Ai fost cel mai mare idiot, tata. De ce crezi ca nu ti-a zis mama nimic? Simplu, voia sa vada daca esti in stare sa te apropii iar de familia asta.am început sa vorbesc
   Toti ma priveau uimiti, negandinduse ca tocmai eu pot sa il infrunt pe tata. Se asteptau sa il vada pe Aaron la gatul sau, dar nu pe mine. Eu eram Gizeh, ce nu ar fi trebuit sa se bage.
   -Gizeh, nu esti in masura sa ma critici.a soptit printre dinti tata
   Mi-am ridicat o spranceana, privindu-l încruntată. Pot si eu sa fac pe diplomata.
   -Chiar asa, tata? Eu am fost cea care, la primul hop major întâmpinat de copilul meu am ajuns sa fug? Cand ai vazut ca eram terminată ai ales sa te departezi de mine, in loc sa incerci sa ma ajuti. Voiai sa fiu fiica perfecta si stim amandoi ca nu as fi putut.am continuat
   De data asta s-a apropiat si el, dominandu-ma cu inaltimea lui. Daca vrea sa vorbim inseamna ca vrea sa ma puna la locul meu.
   -Nu am vrut niciodata sa am o fiica perfecta. Tot ce am vrut a fost sa ajungi cineva, Gizeh. Tu ai fost cea care ai umblat ca proasta dupa un baiat, ajungand sa pierzi tot ce aveai la judo pentru eternitate. Nu am fugit de nimic.mi-a reproșat
   Am dat sa vorbesc, dar fratele meu a ajuns repede langa mine, începând sa se infurie. Avea si el cate ceva interesant de spus.
   -Pe bune? Ne-ai lasat balta pe amândoi, nu numai pe ea! Ai aflat ca fuma, iar asta pentru ca un idiot isi batuse joc de ea. Cu toate astea, tu ai lasat-o asa, sa se distruga singura si ai inceput sa muncesti mai mult. Cu mine cum a fost, tata? Aa, te-ai gandit ca nu sunt bun pentru afacerea familiei. Pur si simplu m-ai lasat acolo, spunandu-mi ca nu pot sa fiu un fiu bun. Nici acum nu ai fugit?l-a întrebat acid
   Mana lui Alexei s-a pus pe umarul prietenului sau, dandu-mi de inteles ca el stia. Nu e de mirare ca ajunseseră asa de buni prieteni. Daca fratele meu avusese curaj sa il aleagape el, eu de ce sa nu o fi făcut?
   Cu toate astea, nu aflasem niciodată de la Aaron ce ii facuse tata. Unde era tatal pe care il stiam eu? S-a pierdut pe undeva, atunci cand nu a stiut sa se descurce cu niste adolescenti.
   Marele Alexander Black fusese invins de copii sai adolescenti, ce mai aveau si inima franta. Asta da realizare!
   -Nu am fugit de voi niciodată, copii. Am vrut sa vedeti unde gresiti si sa va indreptati. V-am lasat sa faceti ce vreti, ca sa ma vedeți un tata bun.s-a explicat încet
   Am ras încet, apropiindu-ma de tata. Da, era tata si avea sa fie mereu, cu toate ca avea cate ceva de lucrat la postul de parinte. Era misiunea mea sa ii bag mintile in cap, nu?
   -Tati, tot ce am vrut noi sa facem nu a mers. Aaron nu e perfect la conducerea firmei, dar poate sa învețe. Macar el poate sa repare ceva. Pe cand eu, ei bine, eu aveam inima franta si tocmai ma accidentasem. Oare nu am fost tot pe holurile astea, cand medicii imi spuneau că nu pot sa mai fac judo? Eram distrusa, iar tu ai plecat.i-am reamintit
   A deschis gura, dar a tacut, atunci  cand i-am făcut semn. Urma sa termin ce imi propusesem.
   -Mama stia ca e insarcinata de 3 luni.  Mi-a spus numai mie, de oarece s-a gandit ca vestea o sa ne aduca impreuna pe toți. Mama se gândea mereu la noi, cu toate ca ne-am purtat cu ea ca un nimic, cateodata. Dar tu, tati? Tu ce-ai facut ca sa fi un tata model? Stai, ca mi-am amintit! Ai inselat-o pe mama imediat ce ne-am născut noi.i-am spus infuriata
   Cateva scaune s-au mutat de colo colo, dandu-mi de inteles ca aruncasem bomba. Si ce mai bomba, aparent. Unchiul Harry il privea socat, desi aveam o vaga idee ca stia.
   Eram gata sa mai spun cate ceva, cand o mana puternică m-a prins de cot, fortandu-ma sa ma întorc.
   Era cel mai nepotrivit moment sa ma cert cu Alexei, dar ceva din privirea lui imi dădea de inteles ca isi cerea scuze. Of, pe naiba cu scuzele! Am auzit prea mute azi.
   -Inceteaza pana nu regreti, Gizeh. Sunt unele lucruri pe care nu trebuie sa le zici asa.m-a atenționat
   -Dar tu ai dreptul, nu-i asa? Aseara erai foarte dispus sa vorbim, Alexei. Chiar mi-ai spus un discurs impresionant, pacat ca nu am avut timp sa il ascult pe tot.i-am reproșat in fata
   A oftat puternic, încercând sa evite privirea atentă a lui Aaron. Il dadeam de gol si asta il dernja, era vizibil.
   Ne asumam riscurile penru ce facem, da? Eu eram in masura sa mi le asum pe ale mele. Chiar daca erau o groaza.
   M-a tarat pana afara, ignorand privirile tuturor. Apoi, m-a trantit practic pe o banca, tinandu-ma cu forta in bratele sale. M-am impotrivit un timp, dar am ajuns sa ii accept îmbrățișarea.
   Puteam sa o fac pe dura, dar el avea un efect aparte asupra mea. In final, doar el reusise sa ma faca sa iubesc orbește.

Cred ca il prefer pe Alexander adolescent, nu părinte. Păreri?