~11~

220 20 6
                                    

   Ajunsesem din nou in acelasi loc de unde plecasem. Camera mea mă intampina-se la fel cum o lasasem. Manualele erau aranjate ordonat pe biroul negru, in timp ce mantia imi rămăsese agatata de usa dulapului.
   Lucrul pe care il cautasem era tot acolo, asteptandu-mi întoarcerea. Pachetul de tigari ce imi devenise viciu era la locul lui, pe pervazul ferestrei.
   Fusesem sigura că aveam să îl pierd, ajungand aruncat în semineu de Alexei sau Aaron. Din toata marea de persoane din viata mea ei fusesera singuri care aflasera de probelma mea cu ele.
   Stiam prea bine că nu aveam să îi impartasesc vreodata lui Albus asa ceva, iar cu Amethyst nu as fi discutat. Malfoy era alceva...un posibil ce imi era si imposibil in acelasi timp.
   Era randul meu să fac ceva cu acea greseala din viata mea, dar nu o faceam si timpul trecea. Trebuia să il arunc cat mai repede in semineu, insa minutele treceau si eu nu o faceam. Am sfarsit oftand si aruncadu-l într-un colt al biroului, printre sticlele de alcool.
   Nici acele nu ar fi avut ce cauta in viata mea, cu toate că ajunsesem să cred că era doar o obisnuinta să le iau cu mine. Nu ajungeam să le beau, fiind golite doar cand stateam cu fetele sau le imprumutam baietilor.
   Tot o încercare nereusita de a scapa de vartejul din viata mea erau si acelea, poate doar putin mai inofensive. Mă consolasem de mult cu gandul că aveam probleme mai grave decat colectia mea secreta de vin, asa că nu mai aveam de gand să mă cert pentru a mia oara singura.
   -De ce nu poate fi mai usor, mama?am soptit
   Nu avea să mă auda, era mai mult ca imposibil. Totusi, stiam că simte tot ce pățesc, iar asta mă facea să zambesc ca o idioata.
   Mama era un inger ce fusese trimis să mă scape de trecut, asta era clar. Nu stiam o persoana mai zambitoare si buna la inima ca ea. Imi aminteam mereu cum mă primea in bratele sale si cum mainile mele se incalceau in parul său roscat, la care nu renuntase niciodata. Craciunul insemna mirosul biscuitilor si povestile vechi spuse pe canapea, unde eram eu si ea, acompaniate cateodata de Aaron si tata. Mirosul tatei imi amintea de Craciun si de aceea devenise, mai exact, sarbatoarea mea preferata. Nici macar ziua mea nu era asa importanta.
   De multe ori mă trezeam să pun intrebari fara rost, ce nu aveau niciun sens. Alea erau momentele in care eram privita cu voiosie de tata, in timp ce incerca să imi explice cat puteam eu intelege, la cei 8 ani ai mei.
   Nu stiu cat de mult il amuzam sau cat de mult il deranjau candva, vorbele mele. Oricum, niciodata nu îi aruncasem cuvinte urate, asta pana cand am implinit 16 ani si furtuna s-a abătut asupra mea.
   Poate nu fusese deranjat nici atunci, spunandu-si că sunt o adolescentă rasfatata. De fapt, existase un singur moment in care il privisem incruntat.
   Alexander Black este cel mai frumos barbat pe care il stiu, iar mama nu îi este mai prejos. Aveam 7 ani cand am gasit un albus vechi. In podul casei existau mii de cutii, iar eu si Aaron ne facusem obiceiul să ne ascundem pe acolo. Eram cei mai incapatanati copii de 7 ani existenti. Albumul imi atrasese atentia, iar cel gasit de Aaron nici nu mă interesa prea mult. Nu vazusem ce scria pe el, asta e sigur. Am coborat scarile in graba, intinzandu-i tatei albumul, iar cel descoperit de Aaron a ajuns in bratele mamei.
   Furtuna din ochii tatei era la fel de constanta ca cea din ochii lui Lestrange, dar niciodata nu vazusem nebunia din ei. Pana atunci. Tata i-a aruncat o privire mamei, inainte să le ia pe amandoua si să le inchida intr-un dulap.
   "-Nu trebuie să vă interesați de asta, copii. O să vina si momentul in care o să vă povestesc."
   Nu mă gandisem că niste poze ar putea să il schimbe asa pe tata, dar cuvintele auzite de la el mi-au ramas in minte pana azi, cand vi le-am spus voua.
   Asta era tatal meu, dar putea fi si agresiv, mi-am spus singura. Eram sigura că in albumele alea era ceva ce nu îi placea, iar eu aveam să descopăr ce era. Asta era obiectivul meu, pe langa al face mandru de fata lui.
   Mi-o cautasem cu lumanarea pentru că starnisem deja vantul, ce avea să se transforme intr-o cearta de proporții.
   Aveam 16 ani si tocmai pierdusem ultima șansă la fericita, o data cu ultinele bucati din inima mea. Era ultima noapte petrecuta acasa, inainte de operatie. Am coborat scarile, deschizand dulapul si luand albumele de acolo. Eram naivă, asa că m-am asezat la pervazul geamului, aprinzandu-mi o țigară. Viciul meu revenise atunci, iar asta mă speria într-adevăr.
   Ei bine, furtuna a inceput cand tata a intrat in camera, gasindu-ma cu cele doua albume si un pachet de tigari abia inceput.

Malfoy e diferit. Intra in scena si el? Albume, ce conțin? Scuze pentru greseli💞

Slytherin-ul din inima meaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum