Genul poveștii: Actiune / Dramă
Când responsabilitatea de pe umerii tăi crește, îți cauți refugiul și te adăpostești sub cele mai întunecate umbre ale trecutului tău. Din dușmani, cei pe care îi urăști îți devin prieteni, iar din...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Încrederea e cel mai aprig inamic posibil. Și trebuie să știi omule, că atunci când ai încredere, ai și inamici. Iar ei vor ataca din toate părțile posibile.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Pașii mă duc din nou pe aceleași holuri goale și totuși pline de speranțe. Pline de trecut, dorințe, dezamăgire. Și totuși, pline de visul pe care vreau cu orice preț să mi-l îndeplinesc, chiar și în ciuda faptului că acasă am o mamă.
Trec de cotitura holului și intru în baie privindu-mi reflexia obosită din oglindă. Trecerea anilor se citește clar pe chipul brăzdat de nefericire și durere. Însă sunt puternică. Voi învinge și de data asta, iar căutările mele vor înceta să mai fie așa de grele ca la început.
În ciuda trecutului, sunt puternică și știu ce am de făcut. Voi urma pașii planului meu indiferent de ce va fi. Orice mi se va întâmpla. Indiferent pe cine voi răni făcând-o. Îmi trec mâna prin părul șaten și prins într-o coadă în creștetul capului, apoi mă aplec și iau cheia din ascunzătoare. Cheie ce îmi va aduce libertatea alegerii mele. O cutie ascunsă după ușa wc-ului, imediat ce pășesc acolo și introduc cheia înăuntru deschizând-o și dezvelind arma.
Asta e ceea ce mă duce mai aproape cu un pas de îndeplinirea obiectivului deja fixat. O ELITE FORCE 1119 TAC de culoare neagră mai exact pe care o bag rapid la spate, ascunzând-o la bata pantalonilor. Trag geaca din piele deasupra și sunt gata. Astăzi se va decide totul. Fie îmi voi căuta fratele pe cont propriu, fie voi muri încercând.
— Bun venit tuturor la ceremonia de absolvire a academiei de poliție, promoția 2018-2019! Aud vocea profesorului care răsuna în întreg campusul academic, așa că deschid ușa wc-ului și pășesc afară.
Speranța și dorința nebună care arde în interiorul meu, sunt mult mai puternice decât orice șansă i-aș acorda decanului să mă ajute să-mi găsesc fratele pierdut în urmă cu mai bine de zece ani. Pe atunci, eram cu toții fericiți. Mama era casnică și se ocupa de mine și fratele meu, iar tata era șeful în cazuri de asasinate și omoruri în cadrul academiei la care și eu am aplicat.
