Capitolul 33

21 1 0
                                    

 Un crăciun fericit!

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

 Un crăciun fericit!

              Focul uriaș din fața mea nu mă deranjează și nici nu mă arde așa de tare ca sufletul

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

              Focul uriaș din fața mea nu mă deranjează și nici nu mă arde așa de tare ca sufletul. Privesc flăcările ce ajung până la nori aproape, în stare de șoc și-mi doresc ca măcar pentru o secundă... o clipă nenorocită, să fi găsit ceva legat de tine în acea casă, Mehmo!

               Dar dorințele nu se îndeplinesc, visele nu devin niciodată reale, iar realitatea crudă nu se va schimba niciodată. Eu îmi voi petrece restul zilelor căutându-te frate drag, iar mama și poate chiar și tu, veți suferi aceeași pedeapsă eternă de a nu ști nimic unul de celălalt.

               Tresar ca scoasă din transă în secunda în care două brațe îmi cuprind talia rapid și mă trag din fața focului, iar oceanul de suferință din interiorul meu pare a renaște din nou ca pasărea phoenix. Plâng și-l strâng în brațe pe cel care căruia deși i-am spus să nu vină cu mine, el a făcut-o, simțindu-mă... dorindu-mi ca tu să fii el în aceste clipe.

               Sufletul meu moare din nou, mamă! Inima îmi este iarăși rănită și probabil va fi sfărâmat în bucți per eternitate! Ajutor, simt că mă sufoc în iadul acesta! De ce nu mă ajută nimeni?

               — E mort! tot ce buzele mele reușesc să rostească printre lacrimile ce curg șiroaie pe obrajii mei, este această frază îngrozitoare. Fratele meu e mort, Alp! spun papagalicește, simțindu-i brațele brunetului masându-mi spatele în încercarea de a mă liniști probabil.

               — Nu, nu e, Deniz! spune el, masându-mi creștetul în timp ce coboară cu mâna sa pe părul meu.

               Dar de ce nu-nțelege și el ce-i spun? De ce nu pot opri furtuna ce se revarsă din mine, în prezența sa? Ce ai atât de special, cât să mă faci să-ți spun și arăt totul, Alp? Deși sunt confuză, furioasă, agitată și-mi doresc nespus să mă răzbun pe el pentru asta, totuși nu pot uita că el, spre deosebire de prietena și mama mea, chiar a fost lângă mine tot timpul.

               — Ba e acolo, știu asta! exclam printre lacrimi, simțindu-l brusc cum mă împinge la pământ, trupul lui mare și greu poziționându-se rapid deasupra mea.

Mereu la limită ✔️Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum