Viața ca o poezie

Fereastra

De la fereastră pot vedea
Oameni, natură și animale
Pot vedea orice, nu și pe ea
Că nu mai apare-n astă cale

Privesc azi, privesc și mâine
Zile-ntregi mă uit într-una
Chiar de șanse sunt puține
Eu am nevoie doar de una

În negura nopții mi se pare
Că se apropie, din nou ușor
Dar senzația pe loc dispare
Observ că-i doar un călător 

Călătoare a fost și ea odată
Loc la clasa întâi i-am oferit
Avea ceva aparte acestă fată
Da' pasiunea din noi ne-a topit

Acum stau așteptând o minune
Să apară ea sau măcar una la fel
Inima din nou fericită să răsune
S-o colorez frumos în acest pastel

Fereastra unde am iubit-o cândva
Acum e leagăn al existenței mele
Ea este fericită, departe pe undeva
Eu beau aici cu toate problemele