Viața ca o poezie

Dragoste De-o Vară

          #I
Ne știam de-o viață, mai exact de când eram mici
N-aveam tangențe, nu credeam că se ajunge aici
Până într-o seara de vară ce s-a terminat cu un sărut
Iar de atunci ideea de doar prieteni complet a dispărut

Ziua ieșeam rar împreună, să nu se știe de noi
Dar serile erau diferite, că le petreceam amândoi
Săruturi și îmbrățișări până se făcea dimineață
Dar dormeam separat, mă trezeam și nu era în față

Ultimele zile de vară și că e finalu' știam amândoi
Ea pleca toamna din țară și un an nu venea înapoi
Ce se va întâmpla cu noi, încă nu știam precis
Dacă era sfârșitul sau doar o pauza, nu era decis

            #II
Timpul a trecut, vara a venit și s-a întors în țară
Doar că mă mutasem și acum câțiva km ne separă
Dar nu a fost o problemă, că a venit ea în vizită
Și din chimia dintre noi s-a ajuns la atracție fizică

După o noapte furtunoasă și-o dimineață liniștită
S-a întors la ea acasă, dar era mult mai fericită
Ce a fost cândva fată, acum devenise femeie
Și la inimă ei fragilă, doar eu dețineam cheie

Am vizitat-o de câteva ori și să vezi ce soartă
Că ultima seara în doi am terminat-o-n ceartă
Ce se va întâmpla cu noi, încă nu știam precis
Dacă era sfârșitul sau doar o pauza, nu era decis

           #III
A mai trecut un an, timp în care nu am vorbit
Dar era din nou vara și ea acasă a venit
Ne-am întâlnit la o petrecere, din priviri ne-am sorbit
După care am decis sa plecăm, că aveam de povestit

Am discutat esențialul, până când ne-am sărutat
Nu era prima oara, doar că acum era mai ciudat
Ambii aveam relație de ceva timp, dar nu a contat
Și să petrecem noaptea împreună nu ne-a împiedicat

A urmat o perioadă complicată cu relații în paralel
Relația ei se terminase, iar cu a mea se întâmpla la fel
Din ce aveam noi doi, alți doi aveau să sufere
De ce a fost așa, nu știm , răspunsul e tăcere

Nopțile erau mai tandre, noi mai sinceri unul cu altul
Dar vara a trecut și pentru a treia oara era finalul
Ce se va întâmpla cu noi, încă nu știam precis
Dacă era sfârșitul sau doar o pauza, nu era decis

            #IV

Iarăși vară, un nou an a trecut pe lângă noi Și ca de obicei din când în când într-un război
Nu ne mai miră, suntem obișnuiți cu situația Mereu căutăm o soluție să rezolvăm ecuația

După trei veri împreună, a patra e mai ciudată
N-a mai venit în țară așa cum o făcea altădată
Are iar relație, e tot aia terminată vara trecută
Și probabil dacă ne vedem era iarăși pierdută

Chiar dacă nu voiam i-am simțit puțin absența
Și aveam nevoie să mă liniștească cu prezența
Asta când nu avea chef de vreo ceartă degeaba
Dar nu era problemă că la noi așa stătea treaba

Acum, fiind început de toamnă, sfârșit de vară
Era momentul în care mereu o dădeam în bară
De data asta un alt scenariu și alt deznodământ
Punea capăt unui capitol nou lăsat dus de vânt

Fără nicio ceartă și fără cuvinte grele aruncate
Mult mai maturi, vorbind online și privind în spate
Ce se va întâmpla cu noi, încă nu știam precis
Dacă era sfârșitul sau doar o pauza, nu era decis