Aniela, fiica unei foste prostituate de lux, s-a luptat întreaga viață pentru aș depăși condiția socială și pentru a o scoate pe mama sa din lumea vicioasă în care alunecase de la o vârstă fragedă, fapt care, după multe bătălii, îi și reușește. Muta...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Cuvintele Anielei fuseseră cele care dezlănțuiseră în interiorul lui Lyov o furtună și mai aprigă decât cea de afară, care ar fi fost capabilă să spulbere orice se afla în calea sa. Fuseseră tot ce avusese nevoie pentru a da startul unui joc al pasiunii, unui dans lent între buzele lor, între trupurile lor.
Hainele zburaseră una câte una de pe trupul fetei, lăsând-o expusă în fața privirii lui doritoare și a palmelor pricepute ale acestuia. Îi cerceta fiecare centimetru din piele cu buricele degetelor, de parcă ar fi fost prima dată când o atingea, când îi simțea carnea fragedă și pielea fină.
Coborâse cu buzele până pe pântecul ei și o privise adânc în ochi înainte să îi îndepărteze și ultima bucată de material. Își lipise gura de clitorisul ei și supse ușor, stimulând-o cu unul dintre degete.
Aniela își arcuise spatele și se prinsese cu una dintre palme de marginea banchetei, lăsându-și capul pe spate.
— De ce te pricepi atât de bine la asta? gemuse răgușit.
— O să o iau ca pe un compliment, răspunsese și limba sa alunecase peste labii ei.
Cealaltă palmă i se strânsese în jurul coapsei ei, strângându-i carnea atât de puternic și parcă agățându-se de aceasta ca de un colac de salvare, care să îl ajute să nu se desprindă de realitate.
Îi gemuse numele profund când, câteva minute mai târziu, o adusese la orgasm. Ferestrele autoturismului erau deja aburite din cauza trupurilor lor încinse și a pasiunii ce arsese între ei, a plăcerii care pusese stăpânire pe ei.
Bărbatul era înflăcărat și abia se mai putea controla, însă voia să facă totul delicat, să o ia încet și să o facă să simtă fiecare atingere la cele mai înalte cote. Îi simțea în continuare teama și reținerea, vedea cum își ferea privirea de a lui și, stând sprijinit în genunchii trecuți de-o parte și de alta a picioarelor ei, o întrebase:
— Aniela, ești sigură că vrei asta? Nu voi mai fi capabil să mă controlez după ce te voi simți în jurul meu, vorbise cu glasul gros, iar ea murmurase un da în șoaptă. Mai tare, mârâise, vreau să îmi arăți că ești sigură de ceea ce spui și ce vrei.
— Sunt sigură, răspunsese clar și Lordul Leu rânjise.
Se lăsase deasupra ei, desfăcându-și cu o mână nasturii cămășii și cu cealaltă dezmierdându-i chipul și îi ghidase ei mâinile pentru a-i desface cureaua de la pantaloni, trăgând apoi, odată cu aceștia, și boxerii.
Își întredeschise buzele și înghițise în sec, iar el rânjise din nou.
— S-a întâmplat ceva, iubito? întrebase orgolios și tot mai alimentat de roșeața din obrajii ei.
— Pare mai mare decât data trecută, afirmase în șoaptă și Lyov râse zgomotos, însă râsul îi fu întrerupt atunci când mâna Anielei începuse să facă mișcări de sus în josul masculinității sale.
— La dracu! el înjuras și o împinse pe spate. Mă abțin cu greu să nu îți arăt tot ce pot acum și tu mă provoci din ce în ce mai rău!
Îi trecuse picioarele în jurul abdomenului său, iar chipul ei trecuse pe umărul acestuia. Își frecase ușor bărbăția de miezul umed al frumoasei sale balerine și o simțise tresărind în brațele sale atunci când se împinsese ușor în interiorul ei. Se mișcase sub el, însă o imobilizase rapid, ținând-o nemișcată.
— Lyov, ea suspinase și simțise o lacrimă alunecând pe spatele lui.
Se oprise brusc și parcă împietrise atunci când văzuse lacrimi în ochii ei.
— Calmează-te, iubito, șoptise, te rog, nu-mi face asta, nu suport să te știu plângând. O să treacă, își presase buzele de ale ei și înaintase tot mai mult până ce simțise lichidul cald și roșu în jurul membrului său întărit.
Se mișcase de două ori din șolduri, însă palmele ei împingându-l în piept îl făcuseră să se oprească din nou.
— Nu..., stai, murmurase cu ochii închiși.
— Uită-te la mine, vorbise încordat și îi prinsese bărbia, privește-mă în ochi, îți promit că o să fie bine, doar ai încredere în mine.
Palmele ei trecuseră pe spatele lui, una și-o sprijinea de omoplatul drept, iar cu cealaltă îi strângea pielea între degete, în timp ce el se mișca ușor în interiorul ei. Când mișcările lui deveniseră mult prea rapide pentru ea depusese și mai multă putere în jurul strângerii și scăpa câte un suspin cu fiecare penetrare.
Sunetele dintre contopirea lor răsunau în întreaga mașină alături de cele de plăcere venite de la Lyov. Își trecuse brațele pe sub spatele ei și o ridicase, lipindu-i pieptul de al său. Ea gâfâia sub el și se simțea tot mai sufocată și își mutase chipul spre el. Ochii săi mari și umezi îl invitau să îi sărute și să îi iubească întregul trup și încetinise din nou mișcările atunci când își dăduse seama ce făcea.
— Iartă-mă, șoptise, iartă-mă, sunt un prost.
O ridicase deasupra lui, presându-le piepturile și imaginea ei deasupra sa îl înnebunea. Palmele Anielei se odihneau pe brațele sale puternice, care îi strângeau șoldurile și când ea se eliberase peste mădularul său gemuse răgușit la rându-i împreună cu ea.
Un orgasm răvășitor îl lovise și pe Lyov la scurt timp după ea, iar amândoi respirau greu, erau transpirați și extenuați.
— Sper să nu aflu mâine că oprirea mașinii în mijlocul pustietății a fost doar un pretex pentru a-mi lua virginitatea, ea vorbise cu glasul obosit și se strânsese ca o pisică somnoroasă în jurul bărbatului, care o acoperise cu haina ei de blană, pentru a nu-i fi frig.
— Nu, zâmbise, aveam în plan, de fapt, să fac dragoste cu tine la cabană, în fața șemineului, într-un loc încălzit, nu pe bancheta unei mașini, dar am picat în cealaltă extremă. Vreau să știu dacă regreți ce s-a întâmplat, vorbise câteva clipe mai târziu.
— Eu..., începuse cu capul odihnindu-se pe pieptul lui gol, nu regret nimic de când te-am cunoscut, Lyov, nici măcar din perioada în care erai căsătorit, asta nu în urmă cu foarte mult timp, îl înțepase din nou, dar, oricum, zâmbise ușor în colțul gurii, sper să nu mă faci să regret și nu doar asta, ci că te-am întâlnit, Lordule.
Se lumina de dimineață, iar Aniela dormea pe pieptul lui Lyov, până ce acesta se retrăsese ușor, se îmbrăcase și o trezise, pentru a se îmbrăca și ea. Era pe jumătate adormită și o ajutase cu hainele, o înfășurase în paltonul său mare și negru și o ridicase în brațe, coborând din mașină și mutându-se în cea cu care veniseră oamenii lui după ei, tot pe bancheta din spate.
O ținea strâns in brațe și îi săruta fruntea și îl auzise pe șofer vorbind:
— Ea este celebra balerină?
— Da, zâmbise sincer, este faimoasa care mi-a furat inima.
