Capitolul 18

366 13 1
                                    

Pov. Sarah

Simt că cineva mă mângâie pe cap și deschid încet ochii pentru a mă obișnui cu lumina, mă uit la faptura foarte cunoscută mie, mă ridic repede în fund și o iau în brațe.

Sarah:Mamă? Dar cum? Cum de ești aici?
Mama:Scumpa mea, eu mereu voi fi cu tine. Am venit doar să îți dau câteva sfaturi.
Sarah:Te iubesc mami.
Mama:Și eu puiul meu, și eu, de aceea vreau să spun că te vor aștepta multe încercări dificile, ba chiar la un memendat vei ceda, dar să nu renunți niciodată, să fi puternică ca o stâncă, dar flexibilă ca o frunză.
Sarah:Nici după moarte nu ai încetat să îmi spui citate, mi-e așa dor să le aud, mi-e așa dor de tine.
Mama:Offf Sarah, îți promit că într-o zi va apărea soarele și pe strada ta. Acum nu ai vrea să îmi povestești puțin despre Nickolas și Igor.
Sarah:Speram să nu ști despre asta.
Mama:Știu, știu și sunt foarte supărată pe tatăl tău fiindcă a făcut asta, dar e posibil să aibă motivele lui, de asta tu trebuie să lupți să afli adevărul.
Sarah:Ce adevăr? Mamă!!!!! Mamă!!!!!!!!
Igor:Sarah de ce strigi?! Ești bine, nu mai plânge puiule.
Sarah:Igor....

Suspin lung și îmi șterg lacrimile, mai rămân puțin în îmbrățișarea călduroasă a băiatului și mă ridic din pat. Îmi iau niște pantaloni scurți și un tricou, îmi fac un duș scurt și îmi prind părul într-o coadă de cal, când ies din baie văd că băiatul nu mai e în patul meu, în schimb este o tavă cu micul dejun pe care o mănânc în viteză record, la ce vă așteptați, sunt vafe.

Am mers spre sala unde ne vom antrena și am așteptat cuminte pe bancă.

Igor:Ești pregătită?
Sarah:Da.
Igor:Sigur? Eu nu voi avea milă.
Sarah:Da, nici nu trebuie să mă menajezi.
Igor:Bine atacă-mă.

Alerg spre băiat și vreau să îl lovesc în fața, dar îmi întoarce mâna și mă pune jos.

Sarah:Asta a durut.
Igor:Și nu va fi singurul lucru care va durea.

Mă ridic în picioare și încerc să îl lovesc din nou, de data asta în stomac, dar primesc un pumn în obraz și am impresia că mi-a spart buza.

O lună mai târziu.

Intru în baie și mă pun pe gresia rece, îmi dau părul de pe față și mă târăsc până la cadă unde dau drumul apei să curgă. Tocmai am terminat un antrenament care cred că îmi va lăsa o vataie mare pe spate. De o lună fac două lucruri, rezistență și auto apărare împotriva unui atac, adică nu am voie să atac. Pot spune că rezistența mi-a crescut considerabil, acum pot tine 50kg pe picioare fără prea mult efort. Și mă apăr formidabil, deci de mâine vom trece la partea a doua a pregătirii, sunt foarte mândră de mine, dar Igor nu suportă că mă rănește. Acum o săptămâna am diversificat puțin antrenamentul, sunt torturată să spun așa, sunt ținută cu capul sub apă, iar eu trebuie să rezist cât mai mult, ba mai mult am mai învățat un truc, dacă cineva va încerca să mă înece, trebuie pentru început să mă zbat în încercarea de a mă elibera, iar apoi să îmi controlez respirația și să mă las moale, să par inconștientă, iar ăsta e un sfat foarte bun. A și am fost și curentată!!!! Pe bune? Au un pistol cu electroșocuri cu care mă electocutează.
Corpul meu este mult mai fit, dar sunt plină de vânătăi, mai ales pe spate și mâini, să nu mai spun de față, mi-a spart buza de atâtea ori încât sunt atât de vânătă acolo, de ceva vreme se ferește să mai dea la față.
Din păcate mi-am tăiat părul, acum este destul de scurt, pană la umeri și l-am și vopsit, este negru cu o șuviță roșie. Hei ba chiar am învățat și câte ceva în rusă.

Opresc apa și intru în cada care este plină cu spumă, mă las pe spate și închid ochii, ușa băii se deschide, iar pe ea intră Igor și mă sărută.

My psycho girlUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum