My psycho girl

Capitolul 34

Pov. Sarah

Nicolás mă cară în brațe până în camera mea, iar eu doar îmi țin capul în pieptul lui încercând să îmi ascund obrajii roșii. Mă lasă grijuliu pe pat și îmi aranjează pernele astfel încât să stau comod și se așează lângă mine.

Nicolás:Mă bucur că nu ți-ai pierdut curiozitatea, dar cum ai ajuns acolo?
Te rog, scrie-mi, chiar nu mai suport tăcerea asta dintre noi, știu că nu ești comodă cu situația, dar te rog, scrie aici ce simți. Spune și îmi întinde un pix și un caiet.

Nu m-a certat, nu a întrebat nimic, doar cum mă simt, mă simt iubită, mă simt protejată și cel mai important simt că îl iubesc, asta dacă el mai simte ceva pentru mine. Asta am scris pe foaia albă pe care am întinat cerneala cu lacrimile.
Nikolas citește de mai multe ori rândurile și se uită cu un zâmbet tâmp pe față.

Nick:Și eu te iubesc Sarah, cel mai mult, mi-ai pus jar pe inimă, ești singura pe care mi-o doresc alături. Nu mă pricep la cuvinte și îmi cer scuze pentru asta,dar nu mă pot abține.
Se apropie de mine și mă sărută, mă uit încă șocată spre el și îi răspund sfios la sărut, stângacia mea mă face să mă retrag și să îmi ascund fața in scobitura gâtului lui. De parcă ar fi primul meu sărut, îmi amintesc când l-am sărutat pentru prima dată.
Nick:Ce e? Am făcut ceva greșit? Uită-te la mine. Îmi ridic capul și mă uit cu dragoste în ochii lui și îl sărut.
Sarah:Nu ai facut nimic greșit....
Nick:Sarah?! Tu... Mă faci cel mai fericit bărbat din lume. Spune și mă strânge la piept.
Sarah:Și tu pe mine, adică fată sau femeie sau...
Nick:Oricât îmi place să te aud vorbind, acum trebuie să taci. Spune tandru și mă sărută. Cel mai probabil m-am înroșit mai rău ca un rac fiert.
Nick:Am o surpriză pentru tine.

Se ridică de pe pat și deschide ușa făcând cuiva semn să vină până la el.
Nick:Ea e Dawn. O prietenă veche în care am mare încredere. Îți va explica totul, iar când ești gata îmi poți pune câte întrebări vrei.
Dau din cap afirmativ și îmi îndrept privirea spre Dawn, este o fată foarte frumoasă, are părul scurt roșcat și pistrui.

Dawn:Eu sunt Dawn după cum a spus Nicolás, am înțeles că nu poți vorbi, îmi pare foarte rău, dar sunt sigură că ușor ușor îți vei reveni.
Sarah:Mulțumesc, dar așa cum ai spus anterior, încep ușor ușor să vorbesc. Spun și zâmbesc spre ea.
Dawn:Asta este minunat, în caz că nu ști cine sunt mai precis, sunt sora lui Dylan.
Sarah:Îl cunosc și mă bucur să te cunosc și pe tine.
Dawn:Nu vreau să îți stric surpriza, dar eu te voi face să te simți din nou tu însuți.
Sarah:Mulțumesc.
Dawn:Uite, asta este rochia și pantofii tăi, cum ți se par, nu știu exact care sunt preferințele tale în matarie de fashion, dar am auzit că ai părul șaten și ești înaltă, m-am gândit că te-ar prinde o rochie verde smarald, mai lejeră în partea de jos care să îți pună picioarele în evidență.
Sarah:Este wow.

Fata asta e plină de voie bună, mă face să mă simt bine.

Dawn:Vrei să îți faci un duș si eventual să îți speli părul?
Sarah:Îmi voi face un duș, dar părul mi l-am spălat ieri dimineață, să îl mai spăl?
Dawn:O nu, nu, nu, doar duș, eu voi aștepta și după îți voi face manichiura și pedichiura, ca un ritual de spa făcut de o fată fără pic de experiență în domeniu.
Sarah:Ok, păi va trebui să aștepti puțin.
Dawn:Vrei să te ajut cu ceva?
Sarah:Nu, mă descurc.

După ce mi-am făcut dușul am rămas acoperită doar de un halat subțire din satin.
Dawn:Păi ți-am curățat unghiile, ce culoare vrei lacul? Am roz pal, roșu, albastru, verde...
Sarah:Verde cu inelarul negru.
Dawn:Super. Cum ai vrea să îți aranjez părul, îl preferi prins sau desfăcut.
Sarah:Desfăcut bănuiesc...

Peste câteva ore care au trecut pe nevăzute sunt gata,iar fata din oglindă pare atât de frumoasă și fericită, totul mulțumită lui Dawn de care m-am apropiat rapid deși între noi fie vorba cred că a făcut asta fiindcă așa a spus Nicolás.

Nick:Sunteți bine, my lady?

Îmi întorc rapid privirea din oglindă spre el nici nu am auzit când a intrat in cameră.

Nick:Am bătut la ușă, dar nu ai răspuns.
Sarah:Oh, da, sunt bine, mă uita....  la mine.
Nick:Ești cea mai frumoasă fată pe care am văzut-o vreodată. Arăți uimitor.
Sarah:Nu trebuie să minți pentru a mă simți eu mai bine.

Se apleacă la nivelul meu și îmi prinde fața în mâinile sale fierbinți, se uită adânc în ochii mei și îmi zâmbește cald.
Nick:Eu nu mint, doar ascund adevărul, prințesa mea frumoasă, iar tu ești specială așa că pentru mine ești unică, frumoasă, grațioasă, puternică și cam încăpățânată, dar nu mă deranjează așa de tare asta. Să nu te îndoiești niciodată de sentimentele mele pentru tine. Ai înțeles?

Dau ușor din cap în semn de "da", ochii mi se umezesc, iar mâinile îmi tremură de emoție. Îmi ia mâinile și le săruta grațios pe ambele, de parcă i-ar fi frică să nu mă sparg.
După ce se ridică am ocazia să îi studiez mai în amănunt trăsăturile. Cămașa albă elefantă îi vine perfect, mușchii i se conturează in detaliu prin materialul fin, probabil dacă s-ar încorda puțin ar plesni cusăturile și abdomenul lui bine făcut ar ieși la iveală, lăsându-mi o priveliște de milioane, numai când mă gândesc că bărbatul din fața mea putea să fie al meu de la început, fără să mă încăpățânez și să ajung într-un scaun cu rotile. Pantalonii negrii și sacoul bleumarin sunt asortate cu veste care îi ascunde corpul. Gulerul cămășii, de unde doi nasturi sunt desfăcuți, este atârnată o cravată desfăcută.
Dawn:Balele Sarah.

Mă trezesc parcă din vis și îmi duc mâna încruntându-mă, dar nu am nimic.

Dawn:Scuze, dar mi s-a părut tare amuzant.
Nick:Dylan!!! Vino să-ți iei sora de aici!!!
Dylan:Dawn? Ce ai mai făcut?
Dawn:De ce crezi că am făcut eu ceva? El e de vină!
Nick:Afară!

După ce cei doi frați ies din cameră, Nick își îndreaptă atenția spre mine.
Asta nu se va termina bine.