Un sărut și-atât...

189 20 2
                                    

Ajunsă acasă, cu un zâmbet larg pe față, Jessica se strecură în camera ei fără prea mult zgomot. Își scoase telefonul din buzunar și îl aruncă pe pat, moment în care ecranul se aprinse. Cu ochii mari și inima bătându-i mai tare, se apropie de pat și ridică telefonul curioasă.

"M-am simțit atât de minunat astăzi cu tine, mâine aș vrea să ne întâlnim de dimineață la poarta liceului, asta dacă vrei și tu." Scria într-un mesaj primit pe Instagram.

Era un mesaj dulce de la celebrul Brouce, sau, poate am putea spune, mincinosul Brouce! Privea ecranul mirată și se întreba în sinea ei: "Oare este adevărat tot ce mi se întâmplă? Chiar mi-a scris toate acestea? Ce-am făcut eu să-l merit?"

Viața avea să-i poarte pe amândoi printr-un carusel de emoții și sentimente. Își simți obrajii încălzindu-se și inima bătând mai repede. "Pot spune că este reciproc, ne întâlnim acolo mâine", îi scrise răspuns, încercând să fie cât mai naturală. Degetele îi tremurau ușor pe ecran, dar nu voia ca Brouce să-și dea seama de emoțiile ei.

Își aduse aminte de ziua în care îi povestise mamei ei cum l-a întâlnit. Lacrimi îi umplură ochii la gândul mamei sale și și-ar dori atât de mult să o revadă, însă orgoliul ei nu-i permitea să o sune. Își șterse lacrimile rapid și își promise că într-o zi va găsi curajul să facă acest pas.

A doua zi de dimineață, coborî din mașina tatălui său și rămase la poartă câteva minute pentru a-l aștepta pe Brouce. Nervii și emoțiile se amestecau într-un cocktail amețitor în stomacul ei.

"Bună dimineața, frumoaso!", îi zise el cuprinzând-o de mijloc din spate.

Tresări puțin, dar se întoarse repede cu un zâmbet larg. "Acum chiar că e bună!", răspunse ea chicotind. "Deci, ce aveai să-mi spui?"

"Păi, mâine am un meci important și aș vrea să vii și tu."

Ochii i se luminară de bucurie. "Normal că voi veni, în tribune, ca de obicei..." apoi se opri brusc. Își dădu seama că poate părea prea entuziasmată.

"Nu te-am mai văzut până acum, unde erai ascunsă?"

"Acolo, printre oameni, sunt o fanatică a fotbalului", răspunse stânjenită.

"Atunci, de data asta și sper și pe viitor, vreau să vii chiar pe marginea terenului."

Chipul ei se lumină din nou. Doar Tessa și majoretele ei își făceau veacul acolo, cum se face că tot ce era mai bun venise astăzi buluc peste ea?

"Bine, voi veni. Să vezi ce galerie o să vă fac, veți câștiga cu siguranță."

După scurta lor conversație, merseră la orele de curs, apoi la prânz, "ca de obicei". Conversațiile și râsetele erau mai dulci decât oricând.

Ziua meciului venise, iar Jessica păși cu teamă pe teren. Brouce, din păcate, nu avea cea mai bună zi; se certase cu o seară înainte cu mătușa sa.

După prima repriză, scorul era unul la zero pentru echipa adversă. Jessica simțea că ceva nu era în regulă cu el, așa că în pauză merge să-i vorbească.

"Acela de pe teren nu pari a fi tu. Ce s-a întâmplat?" îl întrebă ea îngrijorată, atingându-i brațul cu delicatețe.

"Nimic, pur și simplu nu am o zi bună", răspunse răstit.

"Uite, eu nu te oblig să-mi spui ce ai pățit, dar pentru binele tău și al echipei ar fi bine să te aduni, ești căpitanul. Nimic nu este mai important decât visul tău. Viitorul tău se va îmbunătăți cu fiecare meci pe care îl câștigi, nu lăsa o stare de moment să-ți strice planurile."

Brouce se domoli instantaneu. Jessica era un speaker motivațional foarte bun. Tessa nu făcuse asta niciodată pentru el. Se ridică, o îmbrățișă și merse direct pe teren să fure victoria.

Ce făcuse sau nu făcuse Jessica, dar Brouce se îmbărbătase de-a binelea. În următoarele douăzeci de minute echipa marcase deja. Cu două minute înainte de fluierul final, Brouce marchează, aducând într-un final victoria pentru echipa sa.

La finalul meciului, îi face semn Jessicăi să intre pe teren.

Jessica fuge, cuprinsă de bucurie, să-l îmbrățișeze. El o cuprinde, o ridică în aer, o învârte de câteva ori, apoi o coboară lent.

"Totul e datorită ție", îi zise el, cu ochii strălucind de recunoștință.

"De fapt, e totul doar meritul tău", răspunse ea plină de emoții și entuziasm, simțindu-și inima bătând nebunește.

Brouce îi atinge obrazul, o privește cu blândețe și o sărută. Acela fusese primul sărut al ei. Atât de magic și parcă mai frumos decât și-a imaginat. Simți cum inima îi bătea în galop și fluturi invizibili îi dansau în stomac. Buzele lui erau calde și moi, iar momentul părea să dureze o eternitate. Își simțea genunchii slăbiți și obrajii fierbinți, dar și o liniște interioară, ca și cum toate grijile dispăruseră pentru un moment.

Primul sărut cu prima ei iubire era un amestec de emoții - bucurie, timiditate și dorință. Era ca și cum lumea întreagă se oprise în loc, pentru ei.

Ajunsese în punctul în care nu credea că se va afla vreodată. Tessa, din tribune, clocotea de nervi la cele văzute, dar știa că el nu simte nimic real, fapt ce o mai calma.

Pare totul atât de crud, să trăiești o iubire de unul singur, să iubești cât pentru doi. Cel mai probabil ar fi distrusă dacă toate acestea ar ieși vreodată la iveală și, cine știe... lucrurile ar putea oricând să ia o întorsătură neașteptată!

Pentru că te-am cunoscutUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum