Deși amândoi cred că au trecut peste tot ce s-a întâmplat între ei, Universul le dovedește fix contrariul.
Au crezut că momentul revederii dintre ei va fi unul simplu, fără prea multe complicații.
Însă, ceea ce nu au știut ei e că, în ciuda tuturo...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Rămân întinsă pe canapea, fiindu-mi mult prea lene să mă ridic. Sinceră să fiu mă dor toate în corp, însă nu mă plâng. Mi-am dorit ca momentul ce tocmai s-a terminat să aibă loc. Mi-am dorit să se întâmple. Nu mi-am înțeles acțiunile de mai devreme. Nu știu din ce motiv mi-a venit mie în minte să joc rolul seducătoarei. M-am simțit prost deoarece am reacționat în felul în care am făcut-o fără să ascult ce are Dante de zis. Are dreptate în mare parte. Carlos nu este o persoană bună, și nici nu va fi. Credeți-mă că știu asta. Nu îmi place doar ideea ca Dante să fie cel care să sfârșească viața acestuia. Nu vreau să își păteze mâinile cu sângele unuia care nu merită nicio secundă de osteneală. Probabil că din cauza remușcărilor pe care le-am simțit am acționat astfel. Voiam să mă revanșez cumva. Să mă duc și să îmi cer iertare nu îmi convenea. Așadar, ce am zis? Hai să îi ofer un oral, poate așa își scoate din cap cearta de mai devreme.
Alegerile mele au avut rezultatul dorit. L-am făcut să uite, într-un fel. La început, când am început să dansez, nu aveam idee ca așa se va sfârși noaptea noastră. Credeam că mă va refuza și că mă va trimite la culcare. Dar, în momentul în care am început să îmi mișc trupul pe acordurile piesei, am simțit cum se așterne tensiunea peste noi. Simțeam ochii arzători ai lui Dante pe mine. Mă privea cu acel foc pe care îl cunosc mult prea bine. A încercat să mă oprească. M-a întrebat în nenumărate rânduri dacă sunt sigură că asta este ceea ce îmi doresc. La un moment dat, de la atât de mult întrebări, începusem să mă îndoiesc de mine. Nu aveam habar dacă fac bine ceea ce fac, dacă mai am același efect asupra lui, dacă mă mai dorește. Îmi pierdeam încrederea în mine. Încercam să găsesc acea dorință în privirea sa, și chiar dădeam de ea de fiecare dată în care ochii noștri se conectau.
După aceea, totul s-a întâmplat atât de repede încât nu am putut ține pasul. Am clipit, eram în genunchi în fața sa, am clipit din nou, eram deja pe canapea, peste el. Într-o fracțiune de secundă am ajuns să fiu cea jucată, în contextul în care eu trebuia să fiu cea care conduce jocul. Nu mi-a displăcut. Îmi fusese dor de tot ceea ce are Dante de oferit, oricât de mult aș nega asta. Nu are rost să povestesc cele întâmplate. A fost divin. Grija pe care mi-a purtat-o Dante, cu toate că îi simțeam erecția sub mine, mi-a umplut inima de căldură. Înainte să cadă pradă tentației s-a asigurat că sunt în regulă, că sunt pregătită pentru el. Aceste gesturi mici fac diferența. Nu vreau să îl ridic în slăvi, însă, dacă ar fi fost altul în locul său, nu s-ar fi interesat de ceea ce simte și fata. Știu că și Dante a fost... nu de mult unul din băieții de genul. Dar se schimbă, pentru mine, pentru viitorul nostru. Și asta înseamnă mai mult decât orice.
Conștientizez că alegând să nu plec, a fost pasul înțelept. Dacă plecam, pierdeam totul. Definitiv. Am dat uitării orice zi din trecutul nostru. Aleg să îl cred deoarece pare sincer atunci când spune că a mințit. Există două variante mari și late. Ori spune adevărul, ori minte atât de bine încât reușește să mă ducă de nas. Probabil că nu voi afla niciodată care dintre cele două opțiuni este cea corectă, dar dacă mă iau și după instinctul meu, tind să spun că este sincer. În ziua aceea știam că nu este de acord cu ceea ce spune. Din gură îi ieșeau anumite afirmații, însă ochii lui contraziceau complet cuvintele însuflețite de el.
