Capitolul 30

703 36 31
                                    

     Poate sunt puțin sărit de pe fix dacă penisul îmi pulsează dureros în pantaloni în timp ce Maira doarme

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Poate sunt puțin sărit de pe fix dacă penisul îmi pulsează dureros în pantaloni în timp ce Maira doarme. Mi-aș dori să nu mi-o imaginez în zece poziții diferite, dar este cam dificil, din moment ce fundul i se lipește de pelvisul meu și spatele de abdomen, cu orice mișcare pe care o face. Nu vreau să-i deranjez somnul dintr-un motiv ca asta. Îmi place să o văd dormind, să știu că se odihnește. Da, probabil nu s-ar supăra dacă i-aș propune să se trezească puțin pentru a mă scăpa de umflătura enervantă din chiloți, dar aș părea un nesimțit care se gândește numai la el, și jur că nu este așa.

Cu cât întorc gândul de pe-o parte pe alta, cu atât mi se pare o idee mai bună, dar tot n-o să acționez. E mult mai importantă decât un futai rapid. Mult mai importantă. I-am promis că o să am grijă de ea acasă, însă nu m-a lăsat sufletul să o trântesc în pat și să mă asigur că are parte de câteva orgasme. De abia își mai ținea ochii deschiși. Și, sincer, eram și eu puțin prea fericit datorită faptului că a acceptat inelul ca să-mi mai pese de altceva. Oftez și strecor mâinile pe sub pătură ca s-o îndepărtez puțin de mine. Nu mă ajută cu nimic fundul ală fix lângă mica problemă. 

Așez palmele pe șoldurile sale și-o împing, încet, mai în față. Părul îi este împrăștiat peste tot. Iubesc asta. Iubesc părul său răsfirat. Hainele sale lăsate la întâmplare pe jos, lângă dulap sau oriunde altundeva. Iubesc tot ce ține de ea. Până la cel mai mic detaliu. De asta sunt aici. Să iubesc tot ce urăște ea la propria persoană. 

Femeia asta mă face să-mi pierd capul, într-un sens bun. Fie, ambele capete. Tot într-un sens bun. Sunt absorbit de fiecare mișcare pe care o execută. N-am mințit când i-am spus că în ochii mei părea cea mai firavă ființă. Încă continuă să mi se pară astfel, doar că acum cunosc puterea care zace în ea. Cunosc tot ce este de cunoscut. Dintr-o simplă privire îmi dau seama ce-și dorește, ce o deranjează, ce gândește. Am fost atent la fiecare gest. Nu e ceva ce poate să vrea și eu să nu realizez.  

Mă dezvelesc de tot și mă ridic din pat. Am nevoie de un duș rece. Rapid. Mă încălzesc tot mai mult și nici măcar nu mă gândesc la sex. Dacă o făceam, măcar aveam pe ce da vina, dar nu. Trebuie să mi se scoale pe nepusă masă. Stărui o secundă asupra siluetei sale. Nu văd cine știe ce, din cauza întunericului și faptului că este cu spatele la mine, însă diferențiez suficiente lucruri încât prietenul să zvâcnească de câteva ori. 

Spatele îl are gol, pentru că a vrut să doarmă dezbrăcată. A ales cel mai prost moment să-și lase ditai mai bucata de piele dezgolită. În momentele astea cred că m-ar excita și o clipire venită din partea ei. Pătura-i acoperă decât picioare, ceea ce e și mai chinuitor. Pantalonii scurți, din mătase îi conturează perfect rotunjimea fundului. E clar că nu poartă chiloți. 

Literele tatuajului se observă cu greu și, credeți-mă, mă bucură acest lucru. Nu pot suporta acel tatuaj. Reprezintă rahaturile prin care am forțat-o să treacă. Arată percepția pe care am influențat-o să o aibă asupra iubirii, a vieții. Și mai presus de ura pe care o am față de acel tatuaj, e ura față de mine. Din cauza mea a ales ca propoziția aia tâmpită să-i decoreze pielea. Mi-am imaginat-o mereu fără vreun fel de desen. La început nu-mi închipuiam c-o s-o văd vreodată cu ceva imprimat pe piele, dar acum, că privesc cu proprii ochi cât de frumos se îmbină acel tatuaj de-a lungul spatelui, îmi vine să nu-mi mai iau ochii din acel loc. 

𝗗𝗮𝗻𝘁𝗲 𝗜𝗜Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum