Gelozie?

6.5K 323 8
                                    

Nu conteaza cat de mult incerci sa uiți anumite momente, bune sau nu. Nu vei reuși. Nu mă simțisem în stare sa rămân cu Xim noaptea trecuta, si regretam acest lucru din purul motiv ca nu puteam lua legatura cu el.
Am dormit ca pe ace, m-am trezit la 7, am făcut cafea si apoi am intrat la duș. Chestii automate. M-am imbracat apoi am mai rezolvat cate ceva la biologie.
Parintii prietenei mele se pregateau sa plece, asa ca nu am stat foarte mult cu ei. Chiar daca ma adâncisem in studiu, așteptăm cu nerăbdare sa se trezească Dora. Intre timp am făcut și niste omleta si tartine, atat pentru noi cat si pentru posibilul mahmur.
Pe la 9 deja fierbeam, dar din fericire pentru ea și pentru moralul meu, prietena mea a aparut in living gata îmbrăcată.
-Hai la Xim, a spus direct.
-Imi iau telefonul si sunt gata. Bea niste cafea intre timp, si vezi ca am făcut de mancare.
In 5 minute ieșeam pe ușa blocului. Dora era relaxata, si imi transmitea si mie starea ei. Am sunat la interfon, si a deschis imediat.
Stătea la etajul 2, deci nu ne-a luat prea mult sa ajungem acolo. Ne-am dat seama ca e bine, si ca s-a trezit, insa am fost complet surprinse cand o blonda înaltă ne-a dezchis usa.
Inima mea era pe jos. Baga-mi-as.
Am zambit. Am intrat, apoi ne-am prezentat si eu si Dora.
-Crina, a spus la randul ei. Tu ești fata cu care iese de ceva timp?
-Mda...am raspuns si mai socata.
-Ești o legenda.
Una care o va omorâ dacă mai deschide mult gura neîntrebata.
-Tu ce faci atat de devreme la el?
-Am venit azi-noapte, si tocmai plecam. Xim e la duș.
Oficial nu mai era. A ieșit in toata splendoarea lui, cu un prosop in jurul taliei. Cineva își batea joc de mine. M-am sprijinit de un perete pentru a-mi recăpăta echilibrul, si eram ascunsa relativ, deoarece din unghiul din care venea el nu putea sa ma vada.
-Bună dimineața, a spus Xim. Ai venit de mult?
-Nu, acum am ajuns, si am făcut cunoștință cu prietena ta, a raspuns Dora.
-Imi pare rău ca ai vazut-o. Tocmai pleca, a spus uitandu-se urat la Crina. Raluca e acasa, doarme?
-Nu, am răspuns. Sunt aici.
M-am uitat in ochii lui si o mie de sentimente se puteau citi. Confizie. Dezgust fata de sine. Ingrijorare.
Nu mi-am permis sa simt absolut nimic. Radiam indiferență, si dezamăgire fata de acțiunile sale.
Crina a plecat fără alte cuvinte, iar Dora i-a intins lui Cristian plasa cu mancare.
-Hai la o cafea, a spus.
-Nu putem sta pentr...
-Doar 5 minute.
Prietena mea s-a descălțat, așa că a trebuit să fac același lucru.
Am intrat cu toții in bucătăria moderna, cu tensiunea plutind intre noi. Dora s-a scuzat că are ceva de vorbit cu Tudor, asa ca m-a lasat cu Xim.
Căcat.
-Îmi pare rau, a spus sincer.
-Pentru ce?
Vroiam sa spună cu voce tare ca și-a tras-o cu individa de mai devreme. Sa recunoasca fata de el însuși ca nu e corect ce face.
-Pentru ca te-am dezamăgit.
Dezamăgit??? Nu. Ce simțisem cand am văzut-o pe Crina semana mai mult cu o lovitura de baros în cap.
Am ridicat din umeri.
-Spune ceva, te rog.
-Gen ce? am întrebat acid
-Ca sunt un prost. Ca imi irosesc viața.
-Fiecare face ce-l taie capul.
Restul vizitei a fost oarecum forțata. Cand am plecat mi-a atins ușor brațul si a spus:
-Mulțumesc că ai avut aseară grijă de mine. Ca nu m-ai lasar să ajung pe undeva nasol, si ca m-ai adus acasa. As vrea sa vorbim ceva mai târziu.
-Cu placere, dar se pare ca au venit 'locurile nasole' la tine, nu a trebuit să te deplasezi. Si nu pot astazi, am niste treabă.
I-am întins cheile de la mașină si fără alte comentarii am plecat.

Nu am avut o dupa-amiaza prea relaxantă, deoarece pe la 3 m-a sunat Gabi sa ne întâlnim. Meniurile erau gata, iar cum eu mă tin întotdeauna de promisiuni am plecat împreună cu Dora la noua cafenea.
Chiar dacă era destul de entuziasmată de ideea de a vedea locul, nu era dornică sa mearga.
-Bună fetelor, ne-a salutat Gabi cand am intrat. Ma bucur ca ati venit sa va dați cu părerea.
I-a aratat si prietenei mele noua lui afacere, iar eu nu-mi puteam lua ochii de la felul in care gesticula. Toți mușchii se mișcau armonios pe sub tricoul alb, iar tatuajele sale completau perfect tabloul. Trebuia sa fi oarbă sa nu consideri un astfel de barbat atrăgător.
-Admiri peisajul? a întrebat seducător.
-Da. Pot spune că imi place ceea ce vad.
-Ma bucur foarte mult atunci. Poți să și atingi daca iti face plăcere.
Am ridicat o sprânceană.
-Dacă tu gasesti placere in a atinge fotoliile alea, e grav, am răspuns indicând spre cele din spatele lui.
-Frumos joc, sunt impresionat.
Am zâmbit cat de pervers am putut, apoi am continuat sa răsfoiesc un meniu, de care eram impresionată. Era realizat cu bun gust, concis, simplu si elegant.
-Ti-as face cinste cu o cafea daca ar fi gandite de tine, am spus spus instant.
-Se pare ca ne mai întâlnim până duminică, deoarece sunt creatia mea.
-Ai multe talente din cate am început eu sa observ.
-Am mult mai multe, dar te las sa descoperi singura. Iar cafeaua o dai maine.
Am început cu toții să radem. In ciuda a ceea ce credea inainte Dora despre Gabi, imi puteam sa seama ca opiniile sale preconcepute picau una cate una.
Ne-am simțit bine în compania lui, ba mai mult atunci cand a plecat si-a cerut scuze ca nu ne poate duce personal acasa.
Dar eram foarte sigură ca pusese pe cineva care sa se asigure ca ajungem bine.
Pe la 7 ne-a sunat Alex sa mergem 'în parc'. Am acceptat amândouă, apoi am ales niste haine comode. Blugi scurți si maiou, telefon bani. Eram gata de plecare.

Stai departe de iubireUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum