Stai departe de iubire

Alcoolul nu face bine

Am intrat in prima cafenea pe care am vazut-o si ne-am așezat la o masa înăuntru. Era prea cald pentru a sta afara.

Ne-am comandat cate o apa si încercam în zadar sa nu radem din orice.

Ma gândeam la motivul pentru care am cumpărat sticla aia.

Xim. Indiferența lui. Lipsa lui de respect față de mine, fata care era in masina cu el când a sunat-o pe individa cu care si-a tras-o.

Mă gândeam la ziua relativ buna petrecută pana la momentul ăla.

Doamne!! Ce devenisem? De ce analizam totul??

In viața mea nu studiasem un moment. Cu atat mai puțin ar fi trebuit sa o fac atunci, cand nu eram prea coerenta.

Si chiar nu voiam sa intru in randul celor care analizează orice. Prea multa risipă de energie.

-Mai sti acum vreo 2-3 ani când ne întrebăm noi cum se simte un om beat?

-Este euforic si trece prin toate stările posibile, a răspuns Dora.

Am început amândouă sa radem. Eu una incepeam sa ma simt mai bine. Vederea mi se limpezise si nu mai spuneam toate porcariile care imi treceau prin cap.

-Mi-e foame. Vrei sa comandam ceva de mancare?

-Sigur, chiar ar fi bine sa mancam ceva adevarat, si sa uitam de tentativele noastre de gatit de mai devreme.

-As manca pizza si niște clatite cu ciocolata si nuci, am spus entuziasmata.

-Atunci asa sa fie. Hai sa luam o pizza mare amândouă, si 2 porții de clatite.

-Imi place cum gândești, dar ai uitat cafeaua.

Mancarea a venit relativ repede si era foarte gustoasa. Ne bucuram de atmosfera plăcută si povesteam întâmplări petrecute in timpul in care nu ne vazusem. Dora avea mare grija sa-l excluda pe Cristian din orice relatare, iar eu ii eram recunoscătoare pentru acest lucru.

La 8 si un sfert ne-am decis sa plecam spre Onix. Întârziasem cu intentie, pentru a evita intrarea o data cu toata lumea. Dora avea deja 10 mesaje si cateva apeluri ratate, însă nu a răspuns la nici unul.

Ne revenisem din mica noastra escapadă alcoolica, si mergeam hotarate spre clubul respectiv.

Niciodată nu mă omorâsem cu ieșitul, iar in orașul meu nu fusesem decat de 2 ori noaptea undeva, excluzand majoratele.

Am intrat in club emanand o buna dispozitie ușor forțată. Era prezenta foarte multa lume, care se inghesuia spre toalete sau spre bar.

(Nu prea iti dădeai bine seama, deoarece se consuma bautura in același ritm in care se si vomita).

Am trecut rapid in memorie persoanele pe care le mai întâlnisem, pana i-am văzut pe cei din gașcă, câțiva ocupând o masa mare amplasata foarte bine.

Si uite-l pe Xim. Statea la masa, cu un pahar parca de vodka, si radea impreuna cu alti doi băieți. Era îmbrăcat cu o pereche de blugi rupți si un tricou simplu.

Simteam ca se distruse cu individa de mai devreme. Iar eu eram dezgustata.

-Hei lume, am salutat vesel.

Toți mi-au zâmbit si mi-au raspuns politicos.

-Ce faceți fetelor?

-Ne pare rau de întârziere, dar a aparut ceva neprevăzut si nu am fost gata la timp.

-Nu-i nimic, sper ca s-a rezolvat, a spus Irina.

I-am zambit si ne-am asezat la masa.

Am comandat niste cafea si am iesit sa dansăm. Rochia nu-mi lasa posibilitatea de a ma misca prea mult insa in ciuda faptului ca era foarte scurta nu lasa sa se vada absolut nimic atunci când faceam ceva brusc.