Pasiuni trădătoare

Capitolul 16

Allison

În timp ce mașina înainta printre rândurile de mașini din stradă, Allison își ținea rămășițele din ceea ce mai rămăsese din rochia ei și plângea în hohote tăcute. Sufletul o durea, niciodată nu a fost rănită atât de crud cum a fost în această seară.
Bărbatul pe care îl iubește în doar câteva ore a ridicat-o sus în nori si apoi a aruncat-o nemilos la pământ, distrugând-o. "Oh, bebelușul", își duse mâna instinctiv la abdomen, spera ca seara aceasta să nu aibă consecințe grave asupra lui.
O treceau fiorii numai când își amintea cum a fost la un pas sa fie violată, hohoti în spasme dureroase, mulțumită lui a scăpat, lui care a înmânat-o ca pe un obiect, de parcă nici nu ar fi o ființă vie.
O durea comportamentul lui din seara aceasta, cum de putuse sa fie așa indiferent, iar după cele întimplate a trimis-o singură la resedință, iar el sigur că a plecat pentru a își conduce iubita acasă, corpul ei firav se scutură  puternic de suspinele de plâns. Sigur că acum era cu ea , când își imagină scena de sex dintre ei, inima ei fusese străfulgerată de un junghi dureros, dorea să se desfacă pământul și să dispară pentru totdeauna, căci nu avea ce face, nu avea prieteni, nu avea casă, era singură pe lume, și pe deasupra însărcinată. "Tata", își aminti ea brusc, trebuia să vorbească  cu el, numai el era în stare să o ajute.

Mașina se opri, șoferul coborî și deschise portiera. Allison își șterse lacrimile de pe obraji și coborî strângând-uși rochia mai strâns pe corp, fugi pe ușă în casă.
Pe coridor se izbi întâmplător de Victoria care a apucat-o de mâni să o susțină .

-Allison ce s-a întâmplat ? o întrebă Victoria măsurând-o șocată cu ochi de sus în jos.

-Eu..El... încercă ea să explice situația ei, dar nu izbuti căci izbucni iar în hohote puternice de plâns.

-Shhhh, să mergem la tine în cameră , îți vei da această rochie jos și îmi vei explica, bine? zise  femeia liniștind-o cu voce miloasă.

Allison nu rosti nici un cuvât doar încuviință din cap. Cu ajutorul Victoriei ajunse la ea în cameră, și se debarasă de rămășițele rochiei, își puse pe ea un halat și se vâră în pat, iar Victoria venise lângă ea și îi luă mână în palma ei, privind-o cu milă.

-Acum spune-mi ce sa întâmplat? De ce ești singură, unde este Bryan, de ce nu este cu tine? o luă la întrebări Victoria.

Allison  la auzirea numelui lui, izbucni iarăși în plâns, prin hohote izbuti cu greu să îi povestească ce sa întîmplat în seara aia îngrozitore.
Femeia o ascultă cu o față care nu trăda nici o emoție, la urmă doar îi strânse mâna încurajător clătinând din cap cu regret.

-Bryan nu știe că ești însărcinată? întrebă ea.

-Nu am reușit, am vrut să îl anunț în drum spre restaurant, dar nu mi-a permis. Mă bucur că nu i-am spus, căci
acum îmi doresc doar să dispar de aici. Căci dacă  afla el sigur ca nu voi putea pleca niciodata.

Allison își șterse lacrimile de pe obraji.
-Am să fug astă seară, își ridică ochii ei mari și o privi pe menajera rugător:
Nu ai să mă spui?

-Ești sigură că este bine ceea ce faci? o întrebă aceasta calm.

Allison încuviință din cap negativ:
-Trebuie să încerc, am să mă duc la tata, și am să încerc să îl rog să mă ajute.

-Tatăl tău, tatăl tău datorită căruia te afli aici? o întrebă femeia uimită.

-Da, la altcineva nu am la cine ma duce, zise Allison plângând în hohote.