Pasiuni trădătoare

Capitolul 34

Bryan

"Scumpo! Te rog! Nu mă părăsi!"

Tot repetă Bryan în timp ce ținea în ascunzișul brațelor sale pe femeia fără cunoștință. O acoperi mai bine cu sacoul lui și o trase mai aproape de corpul lui sperând ca căldura propriului său corp să o încălzească cât de puțin posibil. Măcar atât îi putea dărui acestei femei care suferise de nenumărate ori din cauza lui.
Se pare că odată cu apariția lui, viața ei a devenit numai durere.

Când o privea i se rupea sufletul. Părea atât de plăpândă și neajutorată în brațele lui în acel moment.
Iar cuvintele ei încă îl urmăreau și acum, îl omorau cu încetul, săpau adânc în el.

Reflectă la ceea ce se întâmplase cu doar câteva ore în urmă. Era confuz, nici acum nu putea înțelege ce se întâmplase la acel nenorocit de dineu. Seara începuse cât se poate de bine. Când își făcuse prezența cu ea la brațul său toate privirile erau îndreptate spre ei.
Bryan se simți mândru, era sigur că toți bărbați din încăpere îl invidiau în aceea clipă, căci la brațul lui se afla cea mai uimitoare femeie din acea sală. Toate celelalte femei păleau în comparație cu ea. 
Apoi urmase dansul care îl dăduse peste cap, zguduindu-l din temelii, mișcându-l până în străfunduri.
A fost atât de bine când a avut-o lângă el, lipită de corpul lui! A fost cel mai bun lucru ce și-l putea dori de la această seară.

Dar totul fusese uitat atunci când își făcuse apariția Sarah. Naiba să o ia! Prea multe probleme îi face! Trebuie să clarifice situația cu ea.
Plecarea lui Allison l-a luat prin surprindere. A văzut durerea pe chipul femeii, dar nu putea întreprinde nimic în fața tuturor, căci toate privirile erau asupra lor. Desigur cauza fiind că  alcătuiau un trio interesant.
Reacția lui Allison l-a deconcentrat. A fost răbdător permițându-i să se retragă nădăjduind că își va recăpăta echilibrul sufletesc, și se va întoarce, dar nu a fost să fie.
Rămas singur cu Sarah a fost nevoit să suporte lingușeala ei, pe când își dorea doar să o sufoce. O privi lung câteva minute și nu putea înțelege ce a găsit la ea cândva. Cu siguranță a fost un prost! Femeia aceasta era plină de venin și răutate. După câteva minute de lungă așteptare și agonie, Bryan pur și simplu întoarse spatele femei care continuă să turuie într-una și să se lingușească pe lângă el încă de când îl receptă prin mulțime.

Numai suportă lipsa lui Allison și plecă de îndată în căutarea ei. Chiar de la început, de cum întoarse spatele acelei femei, cu pași largi o luă direct spre toaleta femeilor. Ignoră privirile tuturor și dădu buzna într-acolo, dar toaleta femeilor era goală, verifică fiecare ușă dar  Allison era de negăsit.

Plin tot de nervi,  se retrase lângă un perete pentru a scăpa de toate privirile celorlalți dar și pentru a putea vedea toată sala fără a fi deranjat de cineva cu speranță că ea va apărea în orice clipă de undeva. În acel moment nu se simțea în stare să poarte o conversație cu cineva, de altfel nici să suporte prezența altcuiva. Dorea doar prezența unei singure persoane lângă el, dar ea lipsea. Cu mâinile în șolduri într-o poziție de luptă, ignorându-i pe toți o căută cu privirea disperat prin mulțime dar fără succes. La un moment dat semnul care indica ieșirea de urgență îi captivase întreaga sa atenție.
Allison sigur că ar fi folosit această ușă pentru a evada de acolo, el singur ar face-o chiar atunci.
Cu speranță în suflet se îndreptă într-acolo rapid.

Aflându-se afară, în noaptea rece, se uită în jurul său dar era prea întuneric și nimic nu se deslușea.
Cuprins de teamă, speră că ea se afla undeva în siguranță acum. Se rugă ca să nu se afle acolo, în acel întuneric, singură și rănită.
Îngrozit, plecă grăbit spre mașina sa.
Dave se afla la volanul mașinii cu telefonul în mână, când Bryan deschise portiera, acesta ridică privirea și îl privi suspicios.
Bryan palid la față, se aruncă în scaunul de lângă șofer cu respirația accelerată fără să își privească prietenul: