Pasiuni trădătoare

Capitolul 23

Bryan

"La dracu'! Îl omor!"

Bryan își stăpâni din greu cumpătul în clipa când celălat bărbat doar intrase pe ușă. La vederea lor împreună văzuse roșu în fața ochilor, gelozia îl cuprinse  cutremurându-l. Nu se credea capabil de așa gelozie. Dar iată că azi și-a cunoscut limitele geloziei sale, doar datorită acestei femei gelozia sa a ajuns la nivel maxim.

Cum închise ușa locuinței ei, practic fugise printre coridoare, luase liftul cu ochi în ceață și cu maxilarul încordat, avea nevoie de aer  urgent, simțea cum numai poate respira. Părăsise liftul în grabă și ieșise pe ușă în aerul nopții.
Inhală câteva guri mari de aer, și își trase mâinile prin părul său.

În mașină pe drum către hotelul unde era cazat, Bryan recapitulă tot ce sa întâmplat în acea zi. "De necrezut! Am găsit-o!" își zise Bryan, chiar dacă sau întâlnit în astfel de circumstanțe, bărbatul se simțea ușurat că în sfârșit a găsit-o, acum trebuia doar să o recapete, dar brusc imaginea ei cu acel bărbat îi apăruse în fața ochilor.
"La naiba" strigă el furios lovind furios cu pumni în volan. Prezența nemernicului ăluia va îngreuna situația lui. Își tot repetă în gând că poate sunt prieteni sau colegi de muncă, spera spre binele lui Cristian că altfel va regreta amarnic. Turba numai gândindu-se că altcineva a cunoscut senzualitatea ei în modul cum a cunoscut-o și el. Era femeia lui și doar el cunoaște limitele senzualității ei, și nu va permite nimănui să ia ceea ce aparține lui. Pentru a o câștiga înapoi se va folosi de toate armele accesibile. În timp ce mașina lui șerpuia printre mașinile de pe stradă, o idee își făcuse prezența în mintea sa. Bryan zâmbi scurt, își luă telefonul și apelă vechiul său prieten.

"Acum trebuie doar să aștept" își zise el. Cum parcase mașina în parcare hotelului, nu urcă la etajul unde se afla camera sa, ci se duse de îndată la bar pentru a își îneca amarul în alcool.
La bar erau puține persoane, muzica răsună din boxe, dar Bryan era inmun la tot ce se întîmplă în jurul lui, el doar mergea spre țelul lui, de cum ajunse la bar aruncă o privire scurtă barmanului și îi făcu un semn.

-Un whisky! Porție dublă! porunci el morocănos.

Când barmanul reveni, Bryan plăti un bacșiș generos, scoțând teancul de bancnote din buzunarul hainei și îl aruncă nepăsător pe tejgheaua barului, în acea seara nu îl interesa nimic, luă pahărul și înghiți o gură mare de alcool, apoi mai luă una. Cu fiecare gură de alcool se simțea mai bine, mintea i se întuneca, iar gândurile se învolburau.

-Ce avem noi aici!  o voce mierosă ca de pisică se auzi în spatele lui.

Bryan nu reacționă nici într-un fel, nimic nu se reflecta și în ochii lui care erau reci ca gheața, fără ca niciun sentiment să se vadă în ei. Se întoarse lent și iși privise prada din acea seară care venise singură la el.
Femeia era înaltă, purta o bluză cu decolteu adânc care arăta puțin mai mult din ce ar trebui să acopere, blugi strâmți îi scoteau formele în evidență, anume piciorele lungi care păreau că nu au un sfârșit, în picioare avea sandale cu toc care o făceau să arate și mai înaltă. Avea părul blond, tuns scurt, machiată  strident, ochi ei albaștri îl priveau fără rușinare. Femeia știa ce dorește, iar el era pregătit să îi ofere ceea ce căuta în acea seară, mai ales că și el câștiga ceva în urma apropierii lor, își potolea foamea de care suferea de trei ani pentru acea femeie din coșmarurile lui. Femeia întinse mâna și îl apucă de un braț, privindu-l îndrăzneț și cu insinuare.

-Dragule! Ai nevoie de companie? întrebă ea.

El nu zise nimic doar o privi ținându-și în continuare paharul în mâini.

-Te pot ajuta cu asta, promisese ea.

Atunci Bryan își dăduse paharul peste cap golindu-l și îl trânti pe masă.

-Să mergem atunci, zise el.

Femeia zâmbi satisfăcută.

-Apropo zise ea, mă numesc ...

-Fără nume! o opri el brusc.

Nici nu îi oferise timp femeii să se
dezmeticească că o apucă de mână și o trase din urma lui.

-Dar... încercă ea să zică ceva, dar el nu auzi.

Ținând-o de mână înaintă prin mulțimea de oameni care dansau și se distrau, fiind doar cu privirea spre ieșire.

Cum se închise ușile liftului, Bryan o lipi pe femeie cu spatele de peretele liftului și începuse să o sărute, aceasta la început icnise șocată de asaltul lui, dar în doar câteva secunde se aruncă și ea asupra lui. Bryan o sărută înfometat în timp ce mâinele lui cutreierau corpul  lipit de  corpul lui,de care se va folosi astă seară pentru a uita de ea.

Ușile se deschiseră iar Bryan o trase pe femeia zăpăcită și cu părul vâlvoi după el, deschise ușa în doar câteva secunde și o împinse pe femeia înăuntru trântind ușa în urma lui.

Femeia zâmbi cu ochi strălucind de satisfacție cât și de excitare, Bryan o urmă cu chipul împietrit fără nici o emoție pe chipul său. Intră în dormitor, nu aruncă nici o privire patului, ci se duse direct la un fotoliu ce se afla în dreptul geamului. În timp ce se îndrepta cu pași mici spre fotoliu își scoase sacoul și îl aruncă neglijent pe pat, apoi urmă și cravata. Deschizându-și primi trei nasturi de la cămașa sa se trânti neglijent în fotoliu cu privirea spre ea.

Femeia încetini în dreptul uși și în tot acest timp doar îl privi, doar atunci când îl văzu așezat își începuse propriul spectacol, etalându-și formele sale priviri lui.
Ochii ei îi întîlniră pe ai lui, și chiar de la distanță Bryan observă foamea din ochi ei. Pornise încetișor spre el, legănându-și fundul încolo și încoace, iar mâinile ei erau ocupate cu desfacerea nasturilor bluzei ei, după care urmară și blugi. Când ajunse în fața lui rămăsese doar în lengerie intimă de culore roșie.

Bryan o privi de-a lungul corpului ei senzual, dar nu simți nimic în înlăuntrul lui, ca întotdeauna, doar de două ori își permisese să simtă ceva, dar și atunci prima oară sentimentele lui au fost trădate, fiind folosit și îndepărtat fără niciun regret, iar a doua oară el își permisese să fie cel ce sa folosit, cei drept cu regret.

Trei ani regreta acea noapte blestemată, care îi tot apărea în coșmare noapte de noapte. Spera că măcar această femeie, ridică capul și o privi îl va ajuta să uite.

Aceasta când ajunse în fața lui se aplecă și îl sărută, băgându-și limba în gura lui. Bryan se lăsă sărutat, ba chiar își permise și își ridică mâinile și o apucă de fese, ea gemuse când el o trase agresiv spre el. Sărutul lor nu reprezenta nimic pentru bărbat era doar un exercițiu de încălzire pentru actul principal.

Femeia își înfipse mâinile în părul lui și îl trase puternic spre ea, așezându-se  în poala lui cu picioarele de o parte și alta a lui, părea  că o excita enorm acest gest, căci gemetele ei erau tot mai intense. Cu excepția de gemetelor ei, liniștea din încăpere fusese brusc întreruptă de sunetul  unui telefon. Bryan o împinse pe femeia din brațele lui, aceasta căzuse jos în fund cu o bufnitură.

-Ce? întrebă ea șocată.

El o ignoră ridicându-se de pe fotoliu și se duse în cealaltă parte a  încăperii, când văzu numele apelantului pe ecranul telefonului lui pe fața lui își făcuse apariția un zâmbet lățit.

-Alo!

-Tu? se auzi vocea ei din partea cealaltă a receptorului. Cum poți fi așa nemernic? femeia strigă isteric printre lacrimi. Te urăsc! Mă auzi ? Te urăsc! Dispari din viața mea! Astea fusese ultimele ei cuvinte înainte de a întrerupe apelul.

Bryan strânse puternic telefonul său între degete, privi pe geam afară în întunericul nopții, în sfârșit vedea lumina la capătul tunelului, speranța înflori în sufletul lui.