Aprinde-te #1 (Seria Anonymous Society)

7. Nemilos, crud, diabolic

          Easther

          Oliver nu semăna cu mine. Nici cu tata și nici cu mama. Eram o familie ciudata, iar pustiul era dulce și drăgălaș, cu cei mai mari ochi verzi pe care i-am văzut vreodată și un zâmbet molipsitor. Ochii i-a moștenit de la mama. Zâmbetul nu.
          -Mie-mi suna ca și cum ai făcut toată treaba, am spus ridicând din umeri.
          -Tu nu te pricepi la fotbal, Easth, îmi spuse frățiorul meu cu părere de rau. Nu am făcut toată treaba, de-asta se numește echipa de fotbal.
          -Am impresia ca duci în cârca toată echipa, amice, am ranjit eu și i-am făcut cu ochiul.
          Oliver rosise pana în vârful urechilor. Doamne, nu ca e fratele meu, dar era atât de drăgălaș. Și-avea să lase în urma lui un sir atât de mare de inimi frânte la viața lui! Am ranjit în gol la acel gând.
          -A cerut cineva limonada? Iesi mama din casa cu tava în mâini.
          Aducea sendvișuri, biscuiti și limonada.
          M-am uitat puțin la ea, analizând-o de parca era prima data când o vedeam. Avea doar patruzeci și trei de ani, cu toate ca nu parea să aibă o zi peste treizeci. Era frumoasa. Superba! Totul la mama emana eleganta, gratie și te atrăgea ca un magnet. Te atrăgea... intr-o capcana mortala, caci Josephine Da'Vierr era cel puțin la fel de periculoasa precum soțul ei.
          I-am zâmbit când s-a uitat la mine. Ce bine ca eram fiica lor! Pentru ca asta mă făcea de doua ori mai periculoasa.
          -Mi-ai adus și mie? Sau ești prea suparata pe mine ca să îmi pui mâncare pe masa? Am întrebat-o clipind aparent inocenta.
          Văzusem cu ochii nostri ce-i facusera lui Alice ascunzișurile și modul în care Mel și bunicul aleseseră să o protejeze de viața prea dure în care trăia. O facusera să se razvrateasca din toate punctele de vedere. Alice fusese o lecție pentru toată lumea: nu așa se procedează. Noi, toți ceilalți, am avut noroc, caci am crescut cu cartile pe fata.
Oliver ciulise urechile în timp ce ronțăia un sendviș pe care-l luase din zbor.
          -Nu sunt suparata pe tine, Easther, îmi spuse mama impingand un pahar de limonada spre mine și ridicând o spranceana ca să îsi sustina punctul de vedere. Poate ca sunt puțin ofticata, dar suparata? Nu.
          Am luat paharul acoperit de condens. Limonada era rece, dulce-acrișoară și cu o aroma puternica de menta.
          -Ihim, am indrugat în doi peri.
          -Mama? Îsi drese Oliver glasul. Voi doua vreți să vorbiți puțin singure?
          Mama i-a aruncat un zâmbet radios. Pana și eu am chicotit.
          -Scumpule, dacă vrei să pleci ar fi minunat să vorbesc câteva minute singura cu sora ta, dar dacă vrei să ramai atunci putem vorbi mai tarziu. Nu-i așa, Easther?
          Am incuviintat dand din cap.
          -Pot să plec, ne asigura Oliver sărind în picioare cu sendvișul în mana. Dar e prea cald pentru piscina si nu știu oare unde aș putea să merg?
          Am pufnit și mi-am mascat rasul intr-o ruse seaca.   Mama îl privea cu ochii ingustati.
          -Vrei să mergi în camera de jocuri?
          Oliver nu spuse nimic, dar ranjetul lui vorbea mai mult decât ar fi putut să o facă niște simple cuvinte. Bietul copil radia de-a dreptul.
          -Mergi, ceda mama, oftând lung.
          În ciuda aparentelor, Oliver era un Da'Vierr în totalitate. Manipulator, șantajist, oportunist.
          -Dacă vrei să-mi spui să mă mut aici, nu te obosi, mama. N-o să se intample!
          -Nu asta vreau să îți spun, mă anunță sec, uitându-se la mine cu o spranceana ridicata.
          -Minunat, am chitait luând un biscuite. Atunci? Despre ce vrei să vorbim?
          -De ce m-a sunat taica-tu și mi-a spus să nu te las să pleci de-aici pana nu ajunge el?
          Biscuitele mi-a rămas în gat. Mă uitam incruntata la mama. Aștepta o explicație.
          -Habar n-am! De ce nu l-ai întrebat pe el?
          -Pentru ca am vrut să vorbesc cu tine! Îmi spuse exasperata. Easther, ai necazuri? Se întâmpla ceva? Spune-mi!
          Jur ca discuția aia trecea cu viteza luminii de la a fi ciudata la a fi de-a dreptul halucinanta.
          -Nu, am spus aruncând biscuitele înapoi în farfurie. N-am necazuri și nici n-am făcut nimic. Habar n-am de ce vrea tata să îl aștept și de ce îsi imaginează ca ai putea să mă tii aici împotriva voinței mele.
          -O să ne lămurim când ajunge acasă, mai murmura ea gânditoare.
          Pentru o perioada niciuna dintre noi nu a mai spus nimic. Eu îmi verificam e-mailurile în timp ce mama mă sfredelea cu privirea. Aveam impresia ca incearca să îmi facă o gaura în cap ca să aibă acces la toate gândurile mele.
          -De ce nu mai vorbești cu Victoria? Mă întrebă ca din senin.
          -Cine spune ca nu vorbesc cu Victoria? Am murmurat prefăcându-mă atenta la telefon.
          -Amira, îmi răspunse mama. Și Wes. Și Victoria. Practic toată lumea, Easther. Nu ai mai vorbit cu ea de la petrecerea de logodna.
          -Sunt o persoana ocupata, mama. Plec de acasă la prânz și mă mai incerc a doua zi dimineața. Dacă Victoria nu face nimic altceva decât cumpărături și să numere invers pana la data nuntii, nu înseamnă ca toți ardem gazul degeaba!
          -Nu-mi dau seama care e problema ta, Easth. Ca Victoria se mărita sau ca sta degeaba? Mă întrebă mama incercand să-și ascundă amuzamentul.
          -Nici una, nici alta! Nu am nici o problema cu felul în care aleg alții să-și risipească viața atâta timp cât nimeni nu-mi spune cum să trăiesc eu!
          -Să traiesti? Hohoti mama cu capul dat pe spate. Auzi, ea trăiește! Easther, ai spus cu gura ta: pleci la prânz și te întorci a doua zi dimineața! Când ai timp să traiesti?
          -Asta nu e treaba ta! Am șuierat printre dinti, aplecandu-mă peste masa.
          Mișcarea asta îl făcea pe Cain să fuga. Mama nici macar nu clipea.
          -De când te-ai despărțit de Darren, Easther? Jumătate de an sau mai mult? Cât ai de gând să plângi în batista după idiotul ăla mic? Doamne, ce rau îmi pare ca nu l-am lăsat pe Reece să facă ce voia să facă!
          -Bine, acum chiar vorbești despre lucruri care nu te privesc, mama! Am atentionat-o printre dinti.
          M-am împins cu mâinile în masa și am sărit în picioare. Aruncam săgeți otrăvite din ochi când și-a ridicat privirea spre a mea.
          -Spune-i tatei ca am plecat pentru ca nu știi niciodată când să te opresti, am șuierat furioasa la culme. Stie unde mă gaseste dacă are nevoie de mine.
          Am ocolit masa și am pornit spre ieșire.
          -Easther. Easther! Strigă mama după mine, atât de furioasa ca-i tremura vocea. Easther, stai pe loc acum!
          -Suna-mă când o să vorbești mai mult ca o mama și mai puțin ca Inchiziția Spaniola! I-am sugerat peste umar.
          -Te comporți ca un copil râzgâiat! Tipa la capatul răbdării.
          Foarte bine, mi-am spus. Daca n-o făcusem în copilărie, macar s-o fac acum. Mi-am aruncat parul peste umar și am tras de ușa de la intrare.
          În același timp în care altcineva a împins-o cu putere.
          M-am impleticit înapoi și aproape am căzut. A trebuit să mă agat cu ambele mâini de lemnul dur ca să raman în picioare. Am scrasnit din dinti și mi-am ridicat ochii.  Privirea mi s-a intersectat cu a tatei. Printre buze mi-a ieșit un sasait ca de șarpe.
          -Easther? Spuse privindu-mă numai o secunda surprins înainte ca mimica să i se înăsprească. Sper ca nu aveai de gând să pleci.
           -Nu, aveam de gând să fug mâncând pământul de soția ta băgăcioasă și enervanta! L-am anuntat îndreptându-mi spatele și ridicându-mi bărbia a sfidare.
          -Nu vorbi așa despre soția mea, mă avertiza printre dinti. Și nici despre mama ta nu spune asemenea lucruri. Mergi!
          Am ramas pe loc, uitându-mă fix în ochii lui.
          -Easther, nu îmi pune răbdarea la încercare, veni al doilea avertisment.
          Nu m-am miscat și n-am spus nimic, dar privirea mi-a fost atrasa de o mișcare imediat în spatele lui. Am privit chiorâș persoana care pasea pe langa tata, peste cadrul usii.
          -Tu ce mama dracului cauți aici? Am întrebat mult prea surprinsa ca să pot să tip macar.
          -Nu ti-am spus ca vin după tine azi? Ranji impertinentul cu dintii la vedere.
          Mi-am înfipt unghiile în palme și mi-am intors privirea asupra tatei. Parea cel puțin la fel de determinat ca și mine.   Asta însemna ca ne dam din nou cap în cap.
          -Intra, îmi spuse din nou.
          -Nu, am scrasnit printre dinti. Vreau să plec.
          -Eu vreau să intri în casa acum, Easther. Și te avertizez, eu nu am nimic de pierdut!
          Iar eu aveam totul de pierdut.
          Eram orgolioasa și încăpățânată, dar știam să-mi aleg bataliile. M-am răsucit pe calcaie și am pornit spre sufragerie.
          -Mișcați-va mai repede și voi, lătră tata nervos în spatele meu.
          Mai multe perechi de pasi mi-au călcat pe urme. Mama era deja în sufragerie, cocoțată pe mânerul unui fotoliu.  Ranjea cu o aroganta ce nu putea aparține decât unui Da'Vierr. Am scrasnit din dinti. Nici macar nu era o Da'Vierr decât ca urmare a căsătoriei.
          -Josephine, murmura tata și se apleca spre mama, pentru un sărut scurt pe buze.
          Poate ca eu și părinții mei nu eram în cele mai bune relații, dar chiar și așa ramaneam cu gura cascata când îmi dădeam seama cum, după aproape 25 de ani de căsnicie, Reece și Josephine Da'Vierr se iubeau nebunește și încă erau îndrăgostiți unul de altul. Împărtășeau genul de iubire care nu moare nici macar când inimile încetează să mai bata.
          Erau mai mulți ochi ce priveau curiosi, nu doar ai mei. Cineva s-a trântit langa mine pe canapea și și-a aruncat un brat peste umerii mei. Dupa greutatea brațului și mirosul barbatului mi-am dat seama ca era Wes. Un al doilea bărbat s-a trântit langa mine în cealalta parte. Alex.
           Le-am aruncat câte o privire lunga.
           -Bine, să trecem la treaba, spuse tata raspicat, atragand atentia tururor celor prezenti.
           -Ce se întâmpla, Reece? Ceru mama să stie. Cine sunt baietii astia?
           -Astia, Josephine, sunt un milionar, un politician și un hot la drumul mare, o informa tata la fel de impresionat ca o statuie. Și mi-au spus o poveste foarte interesanta despre fiica noastra.
           Mama îsi muta privirea spre mine cu viteza luminii.    Mi-am dat ochii peste cap.
           -Ce înseamnă asta? Ce ai de împărțit cu oamenii astia, Easther?
           Vezi? De-asta ne certam mereu, părinții mei și cu mine. Pentru ca le placea al dracului de mult să-și bage nasul acolo unde nu le fierbea oala. Așa ca m-am hotărât să incerc din nou să-mi protejez intimitatea.
           -Poate patul, am spus pufnind aroganta. Care-i problema, mami? Trebuie să îți cer voie?
           -Termina cu prostiile, Easther! Se rasti tata printre dinti. Abtine-te! Vrei să îmi pui răbdarea la încercare?
           -Sunt foarte curioasa ce-o să se intample! Am țipat sarind în picioare. Ce-o să faci, huh?
          Tata sari și el în picioare. Stăteam fata în fata, ochi în ochi. Era mai inalt ca mine chiar dacă aveam tocuri. Nu-mi pasa. Nu-mi pasa nici de toți ochii curiosi și nici de frățiorul meu care coborase scarile și tragea cu ochiul din ușa. Așa funcționa furia mea: nu-mi mai pasa de nimeni și de nimic!
          -O să îi ajuti pe Davis Black și asociații lui, mă anunta mijind ochii spre mine.
          -Nu!
          -Ba da!
          -Nu vreau! Am rostit cu vocea tremuranda.
          -Bine, atunci o să îi omor!
          Am pufnit și am hohotit sec.
          -Zău? Și ce astepti? Să-ti fac galerie?
          Serios, chiar așa credea ca o să mă scena pe brazda?
           -Foarte bine, Easther, spuse tata scos din minți.
          Wes sari de pe canapea, îl prinse pe Killian de brat si îl împinse spre noi. Acesta din urma marai frustrat. Abia atunci am observat ca avea buza de jos sparta.
           -Nu pe asta! Spuse tata impingandu-l înapoi ca pe o păpușa de paie. N-am încrede în el nici dacă îl omor înainte. Black, vino încoace!
          -Tata, serios, ce încerci să faci? Am întrebat privind amuzata cum Davis s-a ferit de Wes și a plonjat langa tata.
          Ce idiot! Se arunca singur în gura deschisă a leului.
           -Stii deja ce părere am despre educația prea blândă pe care o primește Oliver, spuse el și mie îmi statu pentru o clipa inima în loc. Ori îl ajuți pe Black, ori fratele tau o să comita azi prima lui crima.
           -Reece, sari mama numaidecât și veni langa mine. Nu o să permit așa ceva!
           -Nu te-am întrebat nimic, Josephine, îi spuse ridicând o spranceana în batjocura.
           Oh, da. Părinții mei se iubeau nebunește, dar nu ratau niciodată ocazia să se sfâșie unul pe celălalt. Ochii tatei s-au întors numaidecât spre mine.
           -Deci?
          Am scrasnit din dinti. M-am uitat spre Davis și am văzut ca și el avea obrazul vânăt. Ce naiba se întâmplase cu ei?
           -N-ai face așa ceva, am spus linistita. Nici macar tu nu ești atât se sadic încat să-i faci asta unui copil de zece ani. Propriul tau copil!
            -Tata a făcut același lucru cu mine, cu Weston și cu Jarred, îmi aminti el. Și eu am făcut aproape la fel cu tine, Easth. Hotaraste-te repede, scumpa tatei. Nu sunt o persoana foarte răbdătoare, după cum știi deja.
           Amintirea aceea cu mine la zece ani tinand o arma în mana era una din acelea care-mi faceau tot corpul să tremure și inima s-o ia razna în piept. Naiba să mă ia, ce proasta eram! Chiar crezusem chiar si pentru o clipa ca Reece Da'Vierr o să arate mila cuiva, indiferent ca e vorba de proprii lui copii? Defapt, cine naiba știa conceptul de mila în familia noastra! Nimeni!
          -Bine, am scrasnit printre dinti. Bine, tata. O să îl ajut. Presupun ca e vorba de porcaria aia de ghicitoare.
          -O să îl ajuti cu tot ce va avea nevoie, tinu tata neaparat să specifice.
          -Bine! Dar nu îl implici pe Oliver în rahaturile astea!
          -Mie-mi convine, ofta tata ridicand din umeri. Deci, avem o înțelegere?
          -Cu tine? Am pufnit sec. Parca trebuia să îi ajut pe măscăricii astia trei. De ce să bat palma cu tine?
          -Pentru ca eu vorbesc în numele lor, mă anunta ranjind draceste.
          M-am uitat o clipa la propriul meu tata, primul bărbat pe care l-am iubit vreodata, prima mea mare dragoste. Am inghitit în sec și mi s-a strans stomacul de frica. Mereu uitam... uitam ce bărbat nemilos și diabolic poate să fie.
          Am înteles atunci. Tata îi prinsese pe cei trei în gheare. Nu voia să îi ajute, voia să îi tina sub control. Și eu eram arma îndreptată spre capetele lor.
          -Atunci cred ca avem o înțelegere, tati.