Strigă înainte de furtună

Tot ce nu am reușit

Anaisa pov

Boian credea că o să vedem măreția regatului, dar am fost aruncati în temnită precum niste criminali. Mai aveam puțin și așteptam să fim arătati cu degetul, iar după, scosi de acolo, pentru a ne primi sentința, care era în capul meu MOARTEA. 

La douăzeci de ani, nu cred că ar dori să piară nimeni și nu eram pregătită pentru asta. Rares ne era alături, dar nu putea să discute cu mine, mai ales că erau si alti soldati care ne aruncau priviri, curiosi. 

Boian stă mai aproape de gratii și vrea să-l tragă de limbă, pe bietul Rares, care abia face față acestui regat întunecat și plin de rele : 

-Cand îl vedem pe rege? Nu primim ceva de mancare? 

Spune Boian cu voce tare și restul soldatilor încep să râdă de acesta, ceea ce îl scoate din minti : 

-VOI CINE VĂ CREDETI? AVETI IMPRESIA CĂ NU ȘTIU SĂ BAT? SĂ IES DE AICI ȘI MAI VORBIM ! 

Rareș nu spune un cuvant, iar eu îmi duc mana la cap și îi zic pe un ton slab :

-Frate, te rog, nu mai crea agitație. 

-SĂ LE PERMIT SĂ NE TRATEZE AȘA? EU SUNT MANDRU, AȘA AM VĂZUT IN FAMILIE ! 

Unde o fi văzut el așa ceva? Tata nu a fost niciodată mandru, ci un om smerit, simplu. Iar mama, cu toate că la inceput era mai sclifosită, în timp s-a schimbat și a realizat că făcea greseli : 

-Frate, spuneai de mine că o să ne duc la pieire, dar uită-te la tine. 

-Anaisa, vrei să zic eu a cui e vina? A TA ! Ți-am urlat să fugi și ai rămas pe loc, în fața dusmanilor. CE FEL DE FATĂ, FEMEIE, EȘTI TU? NU POT SĂ TE ÎNȚELEG. CE CREDEAI OARE?  CĂ VOR FI IMPRESIONAȚI DE PRIVIREA TA INOCENTĂ? CĂ ÎI VEI SEDUCE, PE FURIS? 

Mă decid să renunț să mă cert cu el și tresar cand aud pași. 

Fratele meu nu se depărtează de usă, dorind parcă să fie ruptă și el să fugă prin regat și să le fure sigur mancarea : 

-Puteți să plecati, e Rares aici. Sunt și eu, e în regulă. 

Se aude o voce de femeie și mi se face pielea găină. OARE E REGINA LUI? OARE A VENIT SĂ NE IA GATUL? 

-Dar, regele a spus să îi păzim cu atenție și să nu plecăm ! 

-IAR EU SUNT SORA REGELUI, MAI MARE DECAT EL, CU LA FEL DE MULTĂ PUTERE. CE NU SE ÎNȚELEGE?  VREI SĂ PUN SĂ FII PEDEPSIT ? 

Alti pasi, mai multi, gălăgie, după care se lasă o liniște apăsătoare în jur. Rares este cu noi, încă și se pleacă în fața femeii, cand se oprește în dreptul nostru : 

-Bună, Rares. Ce mai faci? 

Îl întreabă zambind și el se uită în pămant rusinat : 

-Nu vă așteptam, sunt surprins. 

-Nu este nevoie. Noi suntem ca în familie, Rares. Am venit cu Lidia, slujnica noastră bună. Sunt sigură că bietii de ei nu au primit mancare și m-am gandit la asta. CHIAR DACĂ REGELE A SPUS UNA, EU FAC ALTA, PENTRU CĂ AȘA E LA NOI DIN PĂCATE. 

Mă holbez lung spre slujnica Lidia, care lasă la vedere un fel de pachet, probabil alimente, paine si fructe? 

Rares înghite în sec și întreabă depășit : 

-SIGUR NU O SĂ FIU TRAS LA RĂSPUNDERE?

-Vrei să permitem ca persoanele acestea să piară de foame? Eu nu sunt o asemenea femeie Rares.