Strigă înainte de furtună

Căderea

Anaisa pov

Sunt într-o încapere veche și privesc în gol. Fiindcă știu că abia mai am habar ce face Boian și că l_am  pierdut în favoarea lui. Nu mai spun de faptul că mă simt rușinată de ultimul moment în care eram conștientă. Sigur acum Zoltan crede că sunt o fată slabă, fără caracter. De parcă nu e suficient, am fost obligată să iau parte la acea petrecere urâtă în care am fost privită de toți cu niste ochi mari și cu interes. Ce fel de interes însă? Unul de moment doar pentru trupul meu. Mă cred frumoasă iar eu știu că femeile frumoase au de suferit în viață. Nu mereu frumusețea te ajută să scapi de cineva pe care nu îl vrei. 

Am o cameră a mea, dar nu îmi pasă. Până și sora lui, Elina, îmi acordă atenție. Îi este milă de mine sunt sigură. Dar nu mă supăr să mă creadă lipsită de apărare. Fiindcă în secret am plănuit să fug. Știu că Boian nu o să fie de acord, însă îl voi anunța doar în ultima clipă și îl voi pune sub presiune. Ori eu, ori acest regat îngrozitor. Ar face bine să își aleagă familia. O voce interioară îmi spune că o să fiu prinsă și ucisă. Iar Boian nu o să fie acolo. O voce îmi șoptește că am pierdut. Că ar trebui să mă resemnez. Dar eu nu sunt așa. 

Mă uit spre ținuta mea aleasă tot de ei. Parcă sunt o păpușă.Nu mai am haine rupte și sărăcăcioase, dar nu mă simt eu. Fiindcă viața de la regat nu e de mine.

Vor să mă facă de—a lor, însă nu mă pot schimba. 

Trag aer în piept și tresar când ușa este deschisă de cineva. Am uitat să spun de soldatii care sunt puși la ușă. Nu am voie să ies din raza lor vizuală.

Mă uit surprinsă spre Noris, ajutorul lui și dusmanul meu. Mă încordez cand închide ușa nervos și remarc agitată că este singur.

DE CE E AICI? 

Mi se pune un nod în gât și sar de pe scaun speriată :

—Ce dorești?

Îl întreb fiind în alertă iar el se uită amuzat la mine :

—Un sărut mi—ai da? Mă ia peste picior și după, se schimbă la chip:

—Fratele tău stupid vrea să îmi fure locul.Nu l—am amenințat cu viața ta, dar o fac însă cu tine. Dacă nu îi bagi mintile în cap o să mă asigur că e ucis în urma unui complot. Sunt sătul de haosul creat de voi doi. Să nu crezi că Zoltan v—ar apăra. Eu mereu sunt langa rege, să îi șoptesc în ureche lucruri mai puțin bune. Nu ești nimic pentru nimeni , ar trebui să îi explici lui Boian asta. 

Inima îmi bate mai tare ca de obicei și încerc să fiu calmă :

—Știu, nu ne dorești. Nici noi nu vrem să mai stăm. Nu poți găsi altă cale? Dacă ne ajuti să evadăm,nu o să ne mai vezi vreodată. 

Noris îmi prinde privirea și înainte să îi citesc gândurile, scoate sabia și o îndreaptă spre mine fără milă :

—Dacă aude regele asta o să vrea să pieri. 

Nu mai deschid gura și stau tremurând în fața lui :

—De ce oare nu vezi? Ai riscat multe spunând asta. Dacă ai ESUAT iar?

Mă trec broboane de sudoare pe frunte și el rupe distanța dintre noi. Înainte să îl rog să se mai gândească, lasă sabia din mană și mă trage de braț încruntat :

—Zoltan m—ar ucide și pe mine dacă v—aș trimite departe. Nu știu cum, dar are o slăbiciune pentru tine. 

Vreau să—l contrazic, dar îmi pune mana la gură brusc și mă împinge cu putere. Îmi pierd echilibrul izbindu— mă de podea, iar el vine peste mine. Nu strig, ar suna stupid și mă uit la el feroce :