Strigă înainte de furtună

Diverse fețe

Nandru pov

Ziua următoare a venit însă cu o veste tristă pentru noi, mai ales că Davos s-a prezentat în fața noastră cu un eșec. O parte din mine știa că așa avea să fie, pentru că mama niciodată nu are sanse de izbandă împotriva lui Zoltan. Ea nu pricepe faptul că îl voi învinge, fiind diferit, nu semănand cu acesta. 

Mama a fost cea mai dezamăgită, s-a răstit la Davos cu o privire aprinsă : 

-Parcă erai bun la toate și nu era nimeni de nivelul tău! 

Davos nu a îndrăznit să își ridice privirea din podea, se observa că se luptase cu cineva, dar ranile lui nu erau grave. Mama nu era însă atentă la aceste detalii, dar privirea mea se plimba asupra lui cu grijă : 

-Îmi pare rău, am fost aproape însă! Dar au sosit soldatii și nu am mai putut să răman. 

-Și mă rog, acei soldati, de cine au fost preveniti? 

-Se pare că s-au prins de atac, nu știu, mi s-a părut straniu. 

-Davos, ce tot se întamplă cu tine? Mi-am pus nadejdea în victoria ta, dar nu ai reușit mare lucru! Zoltan sigur se consideră superior mie acum!

A bestelit mama scoasă din  minti și ne-a lăsat singuri. Nici nu cred, că mai dorea să audă de noi. Am profitat de moment și m-am postat langă Davos : 

-Minti, ori nu ești sincer întru totul. CE S-A ÎNTAMPLAT ACOLO? 

L-am apucat de braț, iar el s-a schimbat la chip și mi-a spus pe un ton sec : 

-Blonda aia, Anaisa, este în viață. 

Când l-am auzit, m-am dat în spate și mi-am dus mana la inimă în stare de șoc. Davos nu mi-a dat pace și a început să spună precipitat : 

-Ea este cea care m-a oprit, eram față în față cu fetița. DAR NU MI-A DAT VOIE SĂ O ATING. S-A LUPTAT CU MINE, PENTRU ACEA COPILĂ. 

Ce tot zice Davos în aceste clipe? 

Nu are cum. 

Am dat din cap spre el și am dorit să fug, să mă ascund, însă el nu mi-a permis : 

-Nu asta ai vrut în tot acest timp? Îți spun sigur că trăieste! 

Mi-am adus aminte de Glafira, de trupul ei care a fost atins de mainile mele, de privirea sa după ce am terminat și m-a luat cu durere în piept : 

-Ei nu trebuie să afle. 

-Ce tot vrei să faci, NANDRU? 

-Nu ești în măsură să mă tragi la răspundere, trebuia să asculti doar de mine! Cum ai putut să te lasi manipulat de mama? Ești doar un pion pentru ea, de ce m-ai trădat?! 

Am ridicat vocea la el și Davos a tăcut din gură. 

Nu eram pregătit să accept adevărul, da erau vorbele de care am avut nevoie, era visul meu devenit realitate, dar oare mai eram lipsit de pată? Nu, Anaisa nu m-ar fi iertat și chiar dacă ar fi fost așa, eu nu mă mai consideram demn să fiu iubit de ea. 

-Ai dreptate, am greșit, dar nu o să se mai repete,NANDRU. 

-Nu înțelegi, nu? l-am întrebat cu lacrimi în ochi și m-am întors spre el cu fața: 

-TU VEI PRIMI ÎNCĂ O ȘANSĂ, DAR EU AM DISTRUS ORICE ! PENTRU CĂ ÎN URMĂ CU PUȚIN TIMP, AM FOST ÎN PAT CU GLAFIRA ! 

Davos a fost surprins să afle actiunile mele și s-a încruntat amuzat : 

-Ce, nu o mai iubesti ? Ai fi dorit să fie moartă? Eu nu pot să îmi dau seama cum functionezi. Am fost plecat și parcă ești altul. 

-Da, poate m-am decis să mă schimb, DAVOS.