Capitolul 12

1K 101 13
                                    

Mi-e frig.

Am un leu pe tavan. De ce am un leu pe tavan??

Pereții dormitorului se strâng în jurul meu, făcându- mă să țip. Mă zbat, încercând să găsesc aer, să-mi eliberez gâtul de menghina care mă strânge, sufocându- mă.

- Kiera. Ky, e în regulă.

O voce îndepărtată și familiară reverberează în pereții întunecați ai camerei.

Mă întind înnebunită de teamă, agățându- mă strâns de materialul moale în care mi se încurcă degetele.

- Scoate-l! gâfâi sugrumat. Scoate leul ăla, Dante. DANTE!!

- Bine... bine.

Degete reci îmi înlătură de pe față părul umed și lipicios, apoi mirosul lui lemnos îmi copleșește simțurile.

Întunericul gros și sufocant se destramă pe măsură ce alunec într-un cocon de căldură, de parfum și de mușchi tari.

- Culcă- te la loc, Ky. Nu mai e nimeni aici, îmi șoptește răgușit la ureche.

Buzele moi îmi mătură tâmplele.

- Culcă- te, Ky! șoptește din nou, netezindu-mi părul.

Mă ghemuiesc mai adânc în pieptul tare de lângă mine, cu capul bubuind și cu pleoapele dureroase.

👑

Mă doare capul.

Mă doare capul îngrozitor, și nu pot să deschid ochii.

Mă simt lipicioasă, udă, iar aerul din cameră e înăbușitor.

Sunt încolăcită pe ceva tare, cald, care miroase într-un mare fel.

Oare am murit?

Mă silesc să deschid ochii, dar efortul pare prea mare.

Mă doare și gâtul, apropo.

Trebuie să sun urgent și să cer niște apă.

Piciorul meu alunecă pe ceva dur și osos. Păr. De ce simt fire mici de păr alunecând peste pielea mea?

Haide, Kiera, deschide ochii! Deschide-i. DESCHIDE-I!!!

Îmi bubuie capul când reușesc s-o fac, și încep să lăcrimez din cauza efortului.

Apoi îmi dau seama de ceva mult mai grav, care-mi paralizează membrele și mă scaldă brusc într-o sudoare rece.

Bărbat.

Am un bărbat în pat!!

Mai exact, încolăcit peste mine ca o caracatiță, cu picioarele lungi care îmi strâng coapsele ca într-o menghină.

Zeilor mari și sfântă Wadara!!

Mintea mea înspăimântată cercetează ceafa bărbatului care doarme cu capul întors într-o parte.

E dezbrăcat. O cămașă largă zace adunată pe covor, și eu încerc înnebunită să-mi dau seama ce-am făcut seara trecută.

PRINȚUL TRĂDAT. Cronicile Pierduților vol. 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum