Alia

Capitolul 18

Capitolul 18

Cu greu mă abțin să nu râd, mai ales că Jess mai are puțin și leșină din cauza celor auzite. Încrețesc nasul și îl privesc fluturând din gene cu rapiditate, apoi oftez adânc și îmi arăt dantura.

            — Ție îți vine să râzi, iar eu stau ca un idiot și nu-ți fac nimic. De ce? Rostește măsurându-mă din priviri.

            — Pentru că nu ești chel cu dinții sterpeziți și cu bube pe față, de asta. Îi aduc la cunoștință.

            — În halul ăla voiai să arăt?! Se minunează curvita .

            — Nu!  Am pus cremă depilatoare în șampon, ca să-l bei nu să te speli pe tărtăcuță. Ironic îmi dau ochii peste cap și pășesc spre poartă.

                                                                                         *

După ce am stat o oră, dacă nu mai bine în cadă cu tot felul de uleiuri esențiale, spuma și muzica ambientală încântându-mi urechile și relaxându-mă, intru în cameră unde dau peste un Lucifer în niște pantaloni de trening și cu pătrățelele de pe abdomen la vedere, vizionând un film. Îmbrăcată în bine cunoscutele pijamale, mă asez pe partea mea de pat și tresar când brusc aplaudă. Nebunii la nebuni trag! 

Nechibzuitul aplaudă la scena când Titanicul se scufundă, apoi face ochii mari... Nu că dacă începe să plângă îi trag o palmă peste mutră să se smiorcăie dracu' cu rost. 

              — E clar moare congelat. Susură și face botic.

Rose trăiește și ajunge o bătrânică ce schelălăie aruncând un diamant în ocean, iar farfuza de DiCaprioare o așteaptă în varful scărilor la finalul peliculei. Nu moare nimeni, e un film. Gândește anaconda în locul lui.

            — Cica Jack îmi e frig, auzi la ea! El ce să mai zică săracul că e jumătate în baltă?! Ă? Ce să mai zică? Mârâie consternat.

Balta fiind Oceanul Atlantic. 

            — Tu ce ai fi făcut dacă erai într-o situație de genere? Vorbește gura fără mine.

            — Erai de mult cu fundulețul ăla sexi înghețat. Murmură zâmbind.

Mânca-mi-ai nasul de parașută masculină ce ești! Auzi ce poate să spună. Hm. 

            — Nu știu să înot. Declar clipind rar.

            — Păi te urci pe vapor fără să știi să înoți?! Nu mă interesează, eu eram urcat pe o bucată de mobilă și îți făceam cu mâna când te cuprindea apa. Pe un ton amuzant îmi explică.

Stupefiată mă uit la el și când vede ce față de copil necăjit am, îmi face cu ochiul și mă trage mai aproape de el. Of, cât de bine miroase!

           — Ok , stăteai tu cocoțată și mă congelam eu. E bine așa? Replică, apoi îmi sărută creștetul capului.

           — Ești venit din iad. Când vreodată îngheți tu? Ciripesc așezată cu tărtăcuța pe pieptul său.

Doamne, tâmpită sunt! Oare de ce am zis chestia asta? Automat se va gandi la Lucifer.

           — Aha, recunoști, sunt un îngeraș. Fericit mă prinde într-o îmbrățișare strânsă. 

Las farfuza să se bucure și încet adorm.

Cu părul ciufulit, buzele pline, nasul perfect încadrat pe mutra aia delicioasă, doarme nemișcat cu mâinile mari ca niște lopeți pe trupul meu, spaima chiloților.