Alegere Vinovata vol I [ IN CURS DE EDITARE]

25

După doua zile

Zilele astea m-am epuizat total, știam ca daca o sa stau degeaba as fi plâns toata ziua, de asta aveam timp noaptea. Maine este concursul iar eu arat oribil, am cearcăne adânci si nu știu daca se vor acoperi cu fond de ten, Roxana mă va omora când mă va vedea in starea asta. Mă dau jos din pat si îmi târai picioarele pana in bucătărie. Aud zgomote si vocea lui sormea.

- Buna dimineața? Voi nu trebuia sa fiți pe la scoală? Le întreb mirata.

- Eu nu am ore azi, răspunde Gabriela.

- Iar la mine se tine nu știu ce curs si nu am vrut sa particip, îmi spune in timp ce îmi face micul dejun.

- Si eu care credeam ca o sa mă plictisesc azi.

- Nu te duci la firma? Mă întreabă mama in timp ce îmi pune farfuria cu doua oua in fata. Dumnezeule! Ce e la halul tău, exclama.

- Nu am nimic sunt bine, șoptesc așa de încet încât nici nu știu daca mau auzit. Si nu, nu mă duc la firma, Sergiu a zis sa fac ce vreau dar Alex...

- Sa ști ca daca te iubește se va întoarce, toți se întorc pana la urma, si îmi arunca un zâmbet.

Îmi mănânc micul dejun iar cele doua șoptesc ceva.

- Când ați programat logodna? o întreb.

- Pe cinci august, tipa de încântare.

- Doamne! dar mai avem atâtea de făcut invitațiile si meniul, de ales restaurantul si rochia, le înșiruie mama fără sa respire.

- Mama calmează-te, avem timp de toate nu e o problema, ii spun.

Si daca tot au pomenit de logodna eu trebuia sa mă duc cu Alex dar nu mai stau nimic de el din acea noapte. L-am sunat dar telefonul îl are închis iar la el acasă nu e nimeni. Cine știe pe unde umbla si eu stau si îmi plâng de mila. Nu vreau sa îl pierd, nu după ce i-am zis ca îl iubesc.

- Ce zici daca ieșim in oraș azi? Mă întreabă sormea.

- Tu ai văzut in ce hal arat? Si mă holbez la ea.

- Asta nu e o problema, si mă ia de mana si mă duce la mine in camera.

Deschide dulapul si îmi analizează îmbrăcămintea. După lungi căutări îmi întinde o rochița scurta.

- Ai zis ca mergem in oraș nu in club?

- Îmbracă-te o data, si mii arunca rochia in cap.

Îmi trag rochia pe mine fără nici un chef in timp ce sormea îmi ia trusa de make-up si mă împinge înapoi pe pat. In timp ce ea încearcă sa îmi astupe cearcănele mă gândesc la Alex. Pe unde umbla si ce face? Îmi este așa dor de el. Ne iubim si nu înțeleg de ce reacționează așa. Îmi pare rău ca am țipat la el dar îl vreau înapoi.

- Am terminat! Exclama incantata.

Mă ridic fără chef si mă uit in oglinda, doamne nu se mai vede nici o urma de oboseala si arat chiar bine.

- Nu știam ca ai mâini magice, ii spun.

- Pai daca sunt buna nu e normal?

Încep sa o tachinez si ii aduc aminte de o întâmplare din copilărie când ia furat rujul mamei si se mânjise toata cu el. Era așa drăguța pana si in par avea urme de la ruj. Iar mama i-a făcut o poza si a pus-o in album. Ne luam rămas bun de la mama si plecam si noi in sfârșit. Da drumul la muzica la maxim si pleacă cu viteza. Vad ca lumea de pe strada se uita ciudat in urma mașini iar băieți ne fac cu mana, iar sormea le arunca zâmbete fugare.